Mănăstirea Bisericani Bicaz

Manastirea Bisericani a fost ctitorita in anul 1498, de catre calugarul Iosif, pe locul unui mai vechi schit de lemn, acela datand inca din vremea lui Alexandru cel Bun. Stefanita Voda (1517-1527) este cel care a ridicat prima biserica de zid la Bisericani. In secolul al XIX-lea se ridica chiliile, staretia si paraclisul. Dupa secularizarea averilor manastiresti din 1863, manastirea se ruineaza, iar mai tarziu devine inchisoare.

In anul 1905 manastirea este transformata in sanatoriu. Abia intre anii 1924 si 1930 ea este restaurata.

Manastirea Bisericani, construita in zona muntelui Pietrosu la o altitudine de 650 m, se afla la 12 km vest de orasul Piatra Neamt, pe DN Piatra Neamt-Bicaz. Drumul urca plin de serpentine, in timp ce Valea Bistritei ti se dezvaluie treptat in toata splendoarea ei. La un moment dat, ascunse parca in spatele brazilor, vei descoperi turlele manastirii.

La inceput, pe locul in care gasim astazi asezamantul monahal, se pare ca ar fi existat o sihastrie a Manastirii Bistrita. Abia in anul 1498, Cuviosul Iosif a parasit Manastirea Bistrita si impreuna cu alti calugari au inceput sa construiasca o biserica cu mijloace proprii. Calugarii aveau obiceiul de a se ruga neincetat motiv pentru care au primit denumirea de “bisericosi” sau “bisericani” si astfel, intreaga asezare monahala pe care ei au intemeiat-o a primit aceeasi denumire.

Primul lacas trainic de piatra a fost ridicat in vremea lui Stefanita Voda (1517-1527), nepotul lui Stefan cel Mare. Cuviosul Iosif a inaltat o biserica de lemn ale carei urme se mai vad si astazi, la aproximativ 200 m de biserica, iar randuiala slujbei era facuta dupa modelul Manastirii Studion din Constantinopol, randuiala unica la acea vreme in tara.

Razboaiele purtate de Stefan cel Mare i-a determinat pe calugari sa paraseasca asezamantul monahal. Cand s-au pornit sa coboare pe Valea Rea, le-au izbucnit dintr-un stejar o vedenie de fulger si celor patru calugari li s-a infatisat Fecioara Maria care i-a indemnat sa se intoarca in munte. Pentru a cinsti aceasta minune, s-a asezat intr-un stejar, o icoana la care vin credinciosi din intreaga tara pentru a se ruga si aprinde lumanari.

Printre ctitorii manastirii Bisericani ii regasim pe Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Stefanita Voda, Petru Rares si Alexandru Lapusneanu. In primele decenii ale secolului al XVII-lea, mosia Schitului Bisericani se extinde vertiginos, domni ca Stefan Tomsa al II-lea, Radu Mihnea, Constantin Movila si Miron Barnovschi, inzestrand-o cu biserici, mori si stane aducatoare de venituri.

Astfel, schitul a fost recunoscut ca “manastire” fiind una dintre cele mai bogate de pe Valea Bistritei. In acea perioada s-a construit turnurile si zidurile de incinta, iar in anul 1637 in vremea domnitorului Vasile Lupu s-a zidit pronaosul si clopotnita de deasupra sa, trapeza cu pivnita si mai multe chilii de lemn. In anul 1786, biserica este refacuta din temelii pastrandu-se pronausul si camera clopotelor de deasupra, construite in anul 1637.

In prima jumatate a secolului al XIX-lea au loc ultimele constructii din ansamblul manastiresc. Atunci s-au ridicat toate cladirile din piatra si caramida si s-a construit staretia si paraclisul din coltul sud-estic. In anul 1821, Manastirea Bisericani a fost pradata si o parte din vechile odoare ctitoresti au disparut, iar in anul 1863, aceasta este parasita de calugari si pierde cele mai importante surse de venituri. Cu timpul, tezaurul manastirii se risipeste, chiliile se ruineaza, numarul calugarilor scade rapid, motiv pentru care in anul 1880 pleaca ultimii calugari si complexul monahal este abandonat.

In anul 1885, se amenajeaza in acest complex un penitenciar care a functionat pana in 1905 cand asezamantul a fost preluat de “Societatea pentru profilaxia tuberculozei” si transformat in sanatoriu. De atunci si pana in prezent, s-au succedat mai multe etape de amenajari si constructii, astfel incat, este foarte greu de reconstituit vechea configuratie a complexului bisericesc de la Bisericani.

Intre anii 1959 – 1991, a purtat rolul de schit al Manastirii Bistrita, iar dupa anul 1974 protosinghelul Atanasie Cismasu a continuat aici viata monahala. In anul 1991, primeste din nou rangul de manastire, devenind independenta. Odata cu anul 1993, cand a fost ales staret protosinghelul Serafim Mihali, incep sa se faca unele reparatii si sa se construiasca o cladire pentru chilii si un grajd.

Biserica manastirii Bisericani este cunoscuta pentru catapeteasma de o rara frumusete in care ornamentatia bogata cromatic contrasteaza cu sobrietatea icoanelor zugravite pe fonduri mate, dar si pentru usile imparatesti deosebite prin sculptura densa de arabesc a suprafetelor dinspre naos. In apropiere puteti vizita si manastirea Pangarati cunoscuta pentru arhitectura unica a bisericii vechi ce incorporeaza doua biserici suprapuse.