Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (Acces Din Tulcea) Tulcea

Prezentare generală.

Delta Dunării este limitată la Sud - Vest de podişul Dobrogei , la Nord formează graniţa cu Ucraina, iar în Est se vărsa în Marea Neagră. Este traversată de paralela de 45°, latitudine  Nord şi de medianul de 29° longitudine Est.

Delta Dunării, ocupă împreună cu complexul lagunar Razim – Sinoe  5050 km^², din care 732 km^² aparţin Ucrainei, Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafaţă de 2540 km².  Dunărea ajunsa la Pătlăgeanca se bifurcă în două braţe : braţul Chilia la  nord şi braţul Tulcea la Sud, braţ care mai apoi la Ceatal  Sfântul  Gheorghe se desparte la rândul lui în braţul Sulina şi braţul Sfântul Gheorghe.

Braţul Chilia – formează graniţa cu Ucraina , are o lungime de 104 km^² şi transportă pe cursul sau 60% din apele şi aluviunile Dunării.

Braţul Sulina – este situat în mijlocul deltei, şi spre deosebire de Chilia are un curs rectiliniu fiind permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are  o lungime de 71 km^² şi transportă 18% din volumul de apă al Dunării.

Braţul Sfântul Gheorghe – cursul acestuia este  orientat spre sud-est şi se desfăşoară pe o lungime de 112  km², transportând 22% din debitul Dunării . La vărsare formează insulele Sacalin considerate un început de deltă secundara.

Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa. Ea acoperă o suprafaţa de 2681 km², cu o zona sălbatică răsfirată pe ape şi care se întinde de la graniţa ucraineană până la lacurile aflate în partea de nord a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre .

Clima

Datorită poziţiei geografice şi a prezenţei Mării Negre clima deltei este temperat continentală cu influenţe pontice. Caracterul continental al climei este predominant, chiar dacă se găseşte lângă mare şi în interiorul Deltei sunt suprafeţe întinse cu apă. Toamna şi primăvara se produc furtuni puternice datorită vânturilor din Nord - Est. Temperatura medie anuală este de 11º C ( - 1ºC în Ianuarie , 22º C în Iulie).

Flora

“Paradisul păsărilor"- cum mai este denumita Delta Dunării - este una dintre cele mai întinse zone umede din lume si cea mai mare zona de stufărişuri de pe glob, fiind “casa” ideala pentru cele peste 5500 de specii de flora. Vegetaţia deltei este reprezentată în mare parte de o vegetaţie specifică mlaştinilor (stuful, papura, rogozul, feriga de apă, izma broaştei, nufărul alb, nufărul galben, cucuta de apă,  salcia pitică, ) şi ocupă 78% din totalul suprafeţei. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafaţa deltei, fiind păduri de salcie albă, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, , iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetaţie acvatică şi plutitoare, ocupând 2% din suprafaţa deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea şi Caraorman şi sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm, plante agăţătoare.

Fauna

Ornitofauna Delta Dunării însumează mai mult de 300 de specii de păsări din care 70 extraeuropene şi  peste  45 de specii de pesti.  Grindul Letea, rezervaţia de colonii de păsări de la Perişor-Zatoane, Uzlina- Crisana, Golovita si Insula Sacalin sunt locuri unicat, ce atrag în fiecare an mii de turişti din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.

Datorita multitudinii şi diversităţii speciilor de flora şi fauna, Delta Dunarii este un adevarat “muzeu” în aer liber. Mai mult de jumatate din populatia mondiala de cormorani mici şi gâşte cu gât roşu îşi au cuiburile aici. Acesta este locul unde milioane de păsări vin să cuibărească, din diferite colţuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) etc.

Specii de păsări : mediteraneană – stârcul, ţigănuşul, cormoranul mic, piciorongul, califarul , pelicanul ;  europeană – privighetoarea de stuf, presura, boicusul, rândunelele de  mare,  pescăruşul, vulturul pescar, vulturul codalb ; siberiană – lebăda cântătoare,fluierarul, fundacul popular, becatina, cocorul ; mongolică – vulturul pleşuv, şoimul dunărean ; chineză – egreta, lebada mută, cormoranul mare, raţa mandarin.

Specii de păsări considerate monumente ale naturii : monumente albe – pelicanul (comun şi creţ), lopătarul, egreta mare, stârcul alb, egreta mică, lebăda mută, lebăda cântătoare ; monumente policrome - piciorangul, ciocintorul, califarul roşu, vulturul codalb.

Peşti: Pe braţele de vărsare ale Dunării, întâlnim următoarele  specii de peşti : cega, obletul mare, morunul, nisetrul, păstruga, scrumbia, crapul, somnul, stiuca, şalăul, mreana, avatul, caracuda, bibanul, plătica.
Faima Deltei o fac  sturionii ( morun, nisetru, cega, păstruga), chefalii (în patru specii de genul Mugii), şi scrumbiile .

Mamifere: Numărul şi varietatea acestora sunt asigurate de zonele mai înalte ocolite,  în general de ape.  Întâlnim : vidra, nurca, bizamul (blănuri preţioase), iepurele, mistreţul, vulpea, lupul, dihorul, pisica sălbatică, etc. Nisipurile adăpostesc broaşte ţestoase, vipere, colonii de şerpi.