Pe oglinda porţii
este scris: Din contribuţia lui Dumnezeu au aşezat această poartă dl Bíró János şi
soţia lui: Tőzsér Ágnes la data de 8 iunie 1896.
Această poartă
aparţine tipului stâlpos a porţilor.
Definiţia zice aşa:
o construcţie de poartă legată, majoritatea suprafeţei e decorată cu un acoperiş
mare.
Însă nu doar la
Ţinutul Secuiesc întâlnim astfel de porţi construite. A rămas sub această nume
doar pentru că la Ţinutul Secuiesc se găsesc cele mai multe dintre ele,
exemplare cele mai ornamentate, încă e în viaţă tradiţia aşezării porţilor. Principala
caracteristică a porţii este fucţia ei practică, are semne permanente a
construcţiei structurale. Acestea sunt următoarele: este împărţită în două, are
o intrare pentru pietoni şi una pentru atelaj, unde cel pentru pietoni este
întotdeauna aşezată lângă casa, cele trei coloane a porţii sunt legate de
fascicul de buiandrug, structura ei e rigidizată cu legături de subsoară. Deci
are structură legată, de aceea poartă numele de poartă legată. Are acoperiş cu
sau fără porumbar, şi este acoperit cu şindrilă dantelată. Porţile de
deschidere sunt scândurate sau în partea inferioară cu scândură, iar partea
superioară cu şipcă.
Porţile din
regiunea Odorhei sunt mai bogat ornamentate decât cele din trei scaune sau
decât porţile din Ciuc, acest semn se diferă de ele. Alături de aceasta poate
fi ornamentată cu coloane, ornamentat cu butuc convex şi cu ornamentare
floral-gravată.
Cea mai simplă
poartă este poarta legată fără ornament. Valoarea ei artistică e dată de
dulgherie. Structura este aceeaşi ca şi poartei secuieşti sculptată, doar că
suprafaţa ei nu-i acoperită cu motive. Oglinda poartei este instalată simplu
sau este gridat. Lipseşte şi porumbarul. Pe poartă scrie numai numele
proprietarului constructor şi data. Pe legătura de subsoară apare o rozetă
simplă.
O altă variantă a
porţilor secuieşti în sat alcătuiesc porţile gravate parţial. Structura este
identică cu precedenta, suprafaţa ei e acoperită cu motive florale gravate,
care sunt şi vopsite. Acestea şi în simplitatea lor pot fi considerate
capodopere.
Cele mai frecvente
sunt porţile gravate decorate cu cârceli convexe. Cele mai ornamentate şi cele
mai colorate porţi secuieşti găsim în localităţile dintre
Odorheiu-Secuiesc-Vlăhiţa.