Peştera Șugău este situată în Munţiii Giurgeului, în apropierea vârfului Piatra Singuratică, pe versantul sudic al Muntelui Sipos (1568 m). Lungimea actuală , cartată a peşterii este puţin peste 1 km, fiind cea mai semnificativă peşteră din din Masivul Central al Carpaţilor Orientali.
Peştera este renumită datorită galeriilor strâmte şi formelor de speleoteme: stalactite conice, stalagmite, stalpi cu guler, stalactite fistulare, coralite etc. Deasemenea se pot studia splendidele cristalizări a calciului in forma aragonitică, precum şi formaţiuni helictitice.
Peştera este renumită datorită galeriilor strâmte şi formelor de speleoteme: stalactite conice, stalagmite, stalpi cu guler, stalactite fistulare, coralite etc. Deasemenea se pot studia splendidele cristalizări a calciului in forma aragonitică, precum şi formaţiuni helictitice. Când a fost descoperită intrarea peşterii nu se ştie exact, dar sigur că localnicii au ştiut de acest "Lik" (denumire populară) de mai multe secole. În galeriile peşterii mişcăriile aerului sunt prezente constant, direcţia curentului fiind determinată de temperatura exterioară şi de oscilaţiile presiunii atmosferice. Şureiatul curentului de aer şi a pârâului care iese pe partea activă a contribuit la denumirea peşterii - Şugău. Peştera Şugău poate fi împărţită în patru etaje de galerii dispuse pe mai multe nivele.
Poveştiile populare au colorat întâmplăriile adevărate, contribuind la naşterea legendei Peşterii Şugău. Márton Tarisznyás muzeolog şi profesor de istorie a adunat numeroase legende din regiune, inclusiv legenda Peşterii Sugău. Conform acesteia Peştera Şugău este legată de o altă peşteră la graniţa cu Trei Fântâni. În peşteră "picură aurul" şi este captat în găleţi. În şapte ani trei găleţi se umplă cu aur, ce nu poate fii găsit şi luat, numai de foarte puţini. La sfârşitul secolului XIX a venit o femeie şi doi bărbaţi după aur, s-au arătat numai în momente bine determinate, în fiecare şapte ani vineri seara înainte de Rusalii sau în noptea sfântului Ioan. Ca să înşeală lumea caii lor au fost potcoviţi invers. Foarte mulţi au stat la pândă în momentele aşteptate ca să descopere identitatea celor trei, însă au eşauat din cauză că nu au ştiut precis când se termină cei 7 ani.
Peştera este renumită datorită galeriilor strâmte şi formelor de speleoteme: stalactite conice, stalagmite, stalpi cu guler, stalactite fistulare, coralite etc. Deasemenea se pot studia splendidele cristalizări a calciului in forma aragonitică, precum şi formaţiuni helictitice.
Informaţii utile:
Peştera este închisă, vizitarea se face cu ghizi doar în limita traseului turistic.
Tura se face cu lanterne şi lămpi electrice.
Temperatura este de 7 – 10 ° C.
Îmbrăcamintea este de preferat cea pentru drumeţii.
Lungimea traseului turistic este de 300 m (150 m dus + 150 m întors).
Durata vizitei este de 35 – 40 minute.
Nu este recomandată pentru persoanele cu probleme locomotorii sau persoane claustrofobice.
înapoi pagina anterioară
+ adaugă în planificator
what's nearby
city info
vezi mai multe
