Peştera Polovragi Polovragi

Pestera Polovragi este situata in comuna Polovragi in judetul Gorj pe malul stang al Oltetului, la o altitudine de 670 m si la 20 m inaltime fata de talvegul raului, la 6 km nord de DN 67 Targu-Jiu – Ramnicu-Valcea si 500 m de Manastirea Polovragi.

Aceasta a luat nastere prin procesul de eroziune a calcarului de tip “jurasic” din Muntii Capatanii de catre apele raului Oltet.

Prima descriere a pesterii Polovragi a fost facuta de Joannes, in anul 1868, ulterior in anul 1901, scriitorul Al. Valhuta o mentioneaza in impozanta sa lucrare “Romania pitoreasca“.

In 1929, ea este cercetata si de Emil Racovita si R. Jeannel, pentru ca cercetrarile arheologice sa fie efectuate de catre C.S. Nicolaescu Plopsor in anul 1952.

Intrarea in pestera este creata artificial, fiind distrus peretele vestic. Este una din pesterile mari ale tarii noastre, avand o lungime de peste 9300m (impreuna cu galeriile laterale) si care se situeaza, din acest punct de vedere, pe locul 5 intre pesterile din tara. Aceasta este alcatuita dintr-o galerie primcipala orizontala, din care se desprind, in special in prima siultima portiune a ei, galerii laterale mici, multe din ele colmatate cu aluviuni. pestera Polovragi a fost cunoascuta din timpuri stravechi, cercetraile arheologice au scos la iveala urme materiale inca din epoca bronzului.

Pe peretii pesterii se pot remarca o serie de scrieri cuneiforme si urrme ale facliilor dacice. Legenda spune ca pestera comunica printr-o galerie cu Cetatea Dacica si ca pe aici dacii se faceau nevazuti, reusind sa apara apoi in alta parte luandu-si prin surprindere dusmanii. Tot aici se spune ca ar fi trait zeul dac Zamolse.

Impresionante fara nicio exagerare sunt Sala divina si Bolta insangerata intitulate asa datorita culorii rosii a peretilor pesterii.

Pestera Polovragi impreuna cu Cheile Oltetului de o frumusete si maretie rara, constituie un punct de atractie veritabil in adevaratul sens al cuvantului pentru turistii iubitori de natura.