Parcul Naţional Ceahlău - (Acces Din Izvoru Muntelui) Izvorul Muntelui

Parcul National Ceahlau cu acces din Izvoru Muntelui

Date generale:

Localizare rezervatie: Parcul se intinde in zona centrala a Masivului Ceahlau, masiv situat in partea central-nordica a Carpatilor Orientali. Parcul se afla in judetul Neamt.

Suprafata parcului: 7.742 hectare.

Acces: din Durau (comuna Ceahlau) si satul Izvorul Muntelui. In statiunea turistica Durau se poate ajunge dinspre Toplita (pe DN15), din Bicaz, in lungul lacului de acumulare Izvorul Muntelui ( pe DN15 sau pe drumul de pe malul drept ), sau din Tg. Neamt (pe DN15B).

Sediu administrativ: 

Statiunea Durau, Com. Ceahlau, Jud. Neamt,
tel / fax: 0233 / 256 600
e-mail: pnc@ceahlaupark.ro

Centru de informare si documentare Durau

Administrator: Consiliul Judetean Neamt.

Elemente naturale deosebite: impor­tanta acestui parc este data de bogatia floristica si faunistica, de frumusetea peisajelor din zona sa inalta. Inventarul floristic arata ca aproape un sfert din flora Romaniei se regaseste in masivul Ceahlau. In parc, plantele superioare sunt reprezentate de peste 1.100 specii, dintre care 62 taxoni din flora Ceahlaului sunt endemite ale Carpatilor. Printre endemite si subendemite se numara: omagul (Aconltum moldavicum, A. lasiathum), Ranunculus carpaticus, crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), cadelnita (Campanula carpatica), ciuboflca cucuiul (Primula eliator ssp. leucophylla), Centaurea pinnatifida. Intre speciile protejate, se afla floarea de colt (Leontopodium alpinum), sangele voinicului (Nightella rubra, Nightella nigra), papucul doam­nei (Cyphpedium claceolus), tisa (Taxus baccata), loricele (Larix decldua ssp. carpatica) etc. Vegetatia este foarte variata, reprezentativa fiind cea a stancariilor, in special populatia natu­rala de zada sau lance - Larix decldua ssp. carpatica - care a constituit si motivul declararii, inca din 1955, a rezervatiei "Polita cu crini" - "crin" fiind numele local al zadei. La randul ei, si fauna vertebratelor este diversa. Au fost identificate peste 50 de specii de pasari: macaleandrul Erithacus rubecula), sturzii (Turdus philemelos si T. visclvorus), toiul (Sitta europaeus), pitigoiul motat (Parus status), auselul (Regulus regulus) - cea mai mica pasare din tara noastra, cat o nuca de mare! - brumarita de Padure (Prunella modularis), acvila tipatoare (Aquila pomarina). Dintre mamifere, se remarca relieful glaciar a Carpatilor capra neagra (Rupicapra rup­icapra), colonizata in anul 1970 in zona Duraului si a paraului Rupturi, asigurandu-i-se, initial, conditii de trai liber si inmultire pe crestele salbatice de la Piatra Ciobanului si Duruitoarea. Poate fi intalnit, desigur, si cerbul carpatin (Cervus elaphus var. carpathi-cus), specia cea mai valoroasa a Ceahlaului. Intre carnivore se regasesc: rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos) si jderul de copac (Martes martes). In locurile umede din paduri traieste tritonul carpatic (Triturus montandoni), endemit al Carpatilor Orientali.

Turism:

Acces in parc:

Cel mai apropiat aeroport: Suceava, lasi.

Puncte de acces in parc: din Durau (comuna Ceahlau) si satul Izvorul Muntelui. In statiunea turistica Durau se poate ajunge dinspre Toplita (pe DN 15) din Bicaz, in lungul lacului de acumulare Izvorul Muntelui (pe DN15 sau pe drumul de pe malul drept), sau din Tg. Neamt (pe DN15B).

Atractii turistice: Frumusetea acestui masiv, ascuns in tacerile si salbaticiile lui din timpul cand potecile ii erau colindate de calugari, ciobani si vietati ale padurii, ramane pana azi invaluita in mistere. Unele din­tre cele mal incitante legende romanesti sunt legate de stancile cu forme bizare, pe care turistul le intalneste in multe locuri. Aici, se povesteste, ar fi fugit insasi fiica regelui dac Decebal, Dochia, spre a scapa de insistentele puternicului imparat roman Traian, care fusese cucerit de frumusetea ei. Dochia este, in acelasi timp, o „baba" celebrata in luna martie, care tot aici, pe Ceahlau, ar fi venit sa-si pasca oile si, inselata de insoritele zile ale inceputului de primavara, si-ar fi dezbracat unul cate unul cele 9 cojoace pe care le purta. A surprins-o gerul si, impreuna cu oile ei, a transformat-o mai intai in stana de gheata, apoi in piatra. Cel mai inalt varf al acestui masiv este Toaca (1907 m), un loc unde se spune ca ar fi fost tronul zeilor Moldovei. Si tot astfel, nu putini sunt carturarii - intre acestia domnitorul Dimitrie Cantemir (1673-1723), care a lasat o interesanta "Descriere a Moldovei", scrisa pentru Academia din Berlin - care identificau Ceahlaul cu Kogaionul, despre care a scris insusi geograful si istoricul Strabon, unul dintre titanii antichitatii. Kogaionul era muntele sacru al dacilor si in el si-ar fi avut tem­plul zeul Zamolxe, divinitate care a tute­lat viata si moravurile acestor strabuni ai romanilor. Se cauta pana in ziua de azi acest Kogaion, dar el continua sa ramana o enigma, invaluit in supozitii si, mai cu seama, in imaginatia celor care spera sa-l gaseasca.

Cateva dintre atractiile turistice din cadrul parcului: platoul Ocolasul, cu varful Ocolasul Mare, varful Toaca si martorii de eroziune - Cusma Dorobantului, Panaghia, Turnul Iui Budu etc. De asemenea, rezervatia "Polita cu Crini" (370 ha), cascada Duruitoarea, cu o suprafata de 1 ha. Totodata, exista o zona de cercetare stiintifica, cu o suprafata de 5.830 ha, cuprinsa intre Complexul Lespezi, Piciorul Schiop (la vest de Cabana Dochia) si Scaunele Zeilor - Ocolasu Mare, la sud.

Trasee turistice:

Pentru drumetii care vor sa incerce aventura pe Ceahlau dam si 5 trasee, dintre cele mai importante:

Bicaz - cabana Izvorul Muntelui - Piatra cu Apa - cabana Dochia (1750 m) - marcaj banda rosie (drum auto) pana la cabana Izvorul Muntelui si punct albastru - banda albastra pana la cabana Dochia (3-4 ore, de la Izvorul Muntelui).

Comuna Neagra - Poiana Varatec - Poiana Maicilor - Ocolasul Mic - cabana Dochia; marcaj cruce albas­tra (6-7 ore).

Comuna Bicazul Ardelean - Curmatura Stanilelor - Jgheabul Iul Voda - cabana Dochia; marcaj banda albastra (7-8 ore).

Comuna Pintic - Curmatura Pinticului - Bistra - Curmatura Stanilelor - Jgheabul lui Voda - cabana Dochia; triunghi rosu si banda albastra (7-8 ore).

Comuna Ceahlau - statiunea Durau - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea (1.200 m) - cabana Dochia; marcaj banda rosie (7 ore).

Activitati permise: in zona parcului sunt permise activitati economice ce nu pericliteaza echilibrul ecologic: sunt extrasi numai arborii doborati care blocheaza traseele turistice, iar pasunatul este perma­nent controlat si monitorizat.