Palatul Reduta, martor la multe evenimente istorice, este o construcţie impunătoare în stil clasicist cu două etaje. Pe locul acestuia, în secolul al XVIII-lea se afla hanul „Calul bălan”, transformat apoi în şcoală militară.
La începutul secolului al XIX-lea, municipalitatea construieşte actuala clădire, destinată a fi centrul vieţii publice a oraşului. Aici se ţineau baluri, concerte, şedinţe ale autorităţilor locale, dispunând de o sală cu balcoane cu o capacitate de până la 1000 de persoane. De altfel, de aici provine şi denumirea edificiului – redoute – însemnând loc public de petrecere cu muzică.
Pe acoperişul clădirii se poate vedea un mic turn cu un ceas. Acesta a fost construit la mijlocul secolului al XVIII-lea. Destinaţia iniţială a ceasului fiind biserica Sf. Mihail, dar din cauza avarierii sale în timpul unui cutremur a fost mutat în turnul palatului Reduta.
Reduta a găzduit multe evenimente importante precum şedinţe ale Dietei Transilvaniei, concerte ale lui Frantz Liszt, George Enescu sau Johannes Brams. De asemenea, aici a avut loc Procesul Memorandiştilor. În 1892, liderii românilor din Transilvania au întocmit o petiţie cunoscută sub numele de Memorandumul Transilvaniei. Prin această petiţie - trimisă împăratului austro-ungar Franz Josef - se solicitau, pentru românii din Transilvania, drepturi etnice egale cu ale populaţiei maghiare, precum şi încetarea persecuţiilor şi a încercărilor de maghiarizare. După ce a primit petiţia memorandiştilor, împăratul Franz Josef a trimis-o la Budapesta, iar autorii săi au fost judecaţi de trădare de ţară. Procesul a avut loc la Cluj, în 1894, în clădirea acestui palat.
În prezent adăposteşte colecţiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei, înfiinţat în anul 1922.