Muntele Cozla Piatra Neamţ

Muntele Cozla

În partea de nord a oraşului se ridica muntele Cozla, cu înălţimi absolute de 657 m în punctul numit “ Trei Coline ” şi 679 m în punctul “ Trei Căldări ” ( aproape de satul Gârcina ). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud şi este alcătuit din straturi de marne diferite, şisturi argiloase, straturi bogate în fosile de peşti şi alge, reprezentate şi la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ.
De aici pornesc cele mai atrăgătoare trasee de pe Cozla, care ne poartă pe firul potecilor umbroase, pe sub boltă de cetini, spre Dărmăneşti, spre Cârlomanul sau spre ciudata creaţie a naturii pe care localnicii o numesc “ La trei căldări ”. Aici, în peretele de piatră, se află săpate trei scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm ( care pentru raritatea şi interesul lor ştiinţific sunt declarate monumente ale naturii ) a căror origine este diferit explicată de specialişti : unii consideră că ne aflam în faţa unui fenomen carstic, alţii le atribuie o natură periglaciară, în timp ce alţi cercetători le califică drept marmite eoliene formate prin acţiunea îndelungată a vânturilor.
Pe raza municipiului Piatra Neamţ cele mai importante ape curgătoare sunt Bistriţa şi Cuejdi. Printre pârâiaşele cu debite variabile, funcţie anotimp şi sezonul ploios, mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean.
 

Tot în zona oraşului sunt şi doua lacuri : lacul de acumulare Bâtca Doamnei (255 ha şi un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelaşi nume) şi lacul Reconstrucţia (10 ha şi un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriţei).
În fotografie se poate vedea barajul de la Bâtca Doamnei, iar în fundal se profilează muntele Cozla.
Muntele Cozla este o prelungire spre sud-est a Munţilor Stânişoarei, munţi bogat împăduriţi, care au altitudinea maximă de 1531 m.
Cozla este despărţită de culmea Cârloman prin valea pârâului Borzoghean, iar de muntele Pietricica ( adevărat simbol al oraşului ) este despărţită prin valea pârâului Cuejdi.
Pe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice şi sulfuroase, recomandate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, în tratarea afecţiunilor digestive şi circulatorii. Deşi aceste ape au atras la Piatra Neamţ mii de turişti, în timp, exploatarea neraţională a dus la colmatarea lor. O investiţie în acest domeniu ar putea oferi şi în zilele noastre posibilitatea revalorificării acestor ape.