Manastirea Bistrita Bistriţa

Mănăstirea Bistriţa

Ctitorită ante 1407 pe locul unui fost schit ca necropolă medievală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului; după victoria asupra oastei polone – de la Codrii Cosminului – Ştefan cel Mare construieşte în incinta mănăstirii un turn-clopotniţă şi o capelă, pune lespezi funerare peste mormintele doamnei Ana (soţia lui Alexandru cel Bun) şi al fiului său Alexăndrel şi tot el dăruieşte mănăstirii un clopot de bronz pe care apare stema Moldovei; conform tradiţiei Petru Rareş ar fi ridicat un nou turn la intrarea în mănăstire, un paraclis închinat Sf. Ierarh Nicolae, ziduri noi şi o casă domnească; Alexandru Lăpuşneanu rezideşte biserica mănăstirii de plan triconc, cu o turlă pe naos astfel încât din construcţia originară nu s-a mai păstrat nimic, în 1677 doamna Safta, soţia domnului Gheorghe Ştefan a închinat mănăstirea Sfântului Mormânt (Patriarhiei Ierusalimului).

Ştiaţi că ?

Fiind ctitorie voievodală biserica mare a Mănăstirii Bistriţa a funcţionat şi ca necropolă; astfel în gropniţa mănăstirii Bistriţa se află mormintele lui Alexandru cel Bun şi al doamnei Ana (Neacşa), al celor doi copii ai lui Ştefan cel Mare (Alexandru şi Ana), al doamnei Cneaghina (soţia lui Ştefan Lăcustă), al mitropolitului Atanasie al Moldovei , al episcopului Metodie şi al lui Ivaşcu Golescu (pretendent la tronul lui Petru Rareş);
Aici se află icoana Sfintei Ana dăruită în 1407 de Irina Dragozzi, soţia lui Ioan al VIII-lea Paleologul, doamnei Ana, soţia lui Alexandru cel Bun; îmbrăcămintea în aur şi argint a icoanei ca şi pietrele preţioase ale acesteia au fost jefuite de eterişti în 1821; la această icoană se va închina Vitoria Lipan înainte de a pleca în căutarea soţului ei Nichifor Lipan;
Mănăstirea Bistriţa a fost un adevărat focar de cultură medievală – aici s-a redactat primul letopiseţ scris în Ţările Române cunoscut ca Letopiseţul anonim al Moldovei sau Letopiseţul de la Bistriţa în care sunt relatate faptele şi domniile din intervalul 1359-1506; de o valoare excepţională din punct de vedere istoriografic este şi Pomelnicul de la Bistriţa care cuprinde numele tuturor domnilor Moldovei de la Bogdan I la Petru Rareş;
În fosta casă domnească ridicată probabil în timpul lui Petru Rareş a fost amenajat un muzeu;