Siculeni

Numele iniţial a fost Amadéfalva, care provine de la primul gospodar al localităţii. Satul este menţionat în anul 1333, ca filială a bisericii din Racu, dar ca localitate sinestătătoare este menţionată numai în 1567, încă cu denumirea Amadéfalva. La data de 7 ianuarie 1764, trupele imperiale austriece au măcelărit 200 de secui care s-au împotrivit înfiinţării forţate a unui regim de grăniceri („Siculicidium”). După acest eveniment tragic a început exodul masiv al secuimii. În anul 1910 a avut 1908 locuitori, majoritatea mahgiari. Până la pactul de la Trianon, administrativ făcea parte din judeţul Ciuc, ţinutul Ciucului de Sus. În viaţa Siculeniului înfiinţarea căi ferate a adus schimbări semnificative. Prima linie de cale ferată a fost inaugurată la 5 aprilie 1897. Lungimea ei era de 72 km din Sfântu Gheorghe până la Siculeni. După jumătate de an, la 18 octombrie a fost pusă în funcţiune linia de la Siculeni până la Ghimeş Făget (42 km). Comuna Siculeni a devenit un nod important de cale ferată, iar la începutul secolului al 20-lea era un nod de cale ferată ca Târgu Mureş în zilele noastre. Pe parcursul deceniilor denumirea staţiei a fost schimbată de mai multe ori. În perioada interbelică figura sub numele Ciceu şi Petru Rareş, în perioada dominaţiei ungare între 1940-1944 a reprimit denumirea iniţială: Madéfalva (Siculeni). Începând din 1945 s-a numit Ciceu în actele oficiale. La iniţiativa consiliului local, începând din 22 aprilie 2005 inscripţia Siculeni Madéfalva primeşte pe călători.