Gheorgheni (în maghiară Gyergyószentmiklós, în germană Niklasmarkt) este cea mai mare localitate din depresiunea Giurgeu. Este centrul de odinioară al Scaunului Gheorgheni. Oraşul se află la 59 km de municipiul Miercurea Ciuc, la nord-vestul conului de dejecţie al pârâului Belchia, în partea estică al Depresiunii Giurgeului. Numele poate să provină de la denumirea pârâului "György-patak" ("György-jó", "György-folyó") din care derivă Gyergyó prin forma intermediară "Gyergyjó" sau o altă variantă simpatică e chemarea: Gyere (Vino!) jó (e bine aici). Partea a doua a numelui vine de la patronul localităţii Sfântu Nicolae- Szent Miklós.
Chiar în secolul al 13-lea a existat o aşezare în jurul pârâului György. În 1607 Gheorgheni a primit dreptul de a organiza târguri. În 1637 s-a stabilit aici un număr mare de armeni, care în 1687 prin păstrarea ceremoniilor proprii, s-au unit cu biserica romano catolică. În 1716 au pustiit tătarii, iar în 1719 a bântuit epidemia de pestă. În anul 1808 un incendiu de proporţii a distrus 700 de case. În secolul 19, devine cenrtul comercial al ţinutului, apoi din anii 70 al aceluiaş secol apar primele fabrici. În decembrie 1907 Gheorgheni a devenit oraş. Oraşul, dar mai ales Felszeg a fost distrus de flăcări în septembrie 1944. În 1908 şi-a deschis porţile Gimnaziul, însă lucrările de construcţie s-au finalizat doar în 1915. În anul 1910 din cei 8905 locuitori 8549 sunt maghiari, 155 români şi 115 saşi.
Pâna la Tratatul de la Trianon a aparţinut de comitatul Ciuc, districtul Gheorgheni. În anul 2002 din cei 20.018 locuitori 17524 sunt maghiari, 2161 români, 305 romi şi 7 germani.
Obiective turistice
Biserica gotică a fost sfinţită în 1498, între 1756 şi 1837 a fost reconstruită de mai multe ori.
Biserica catolică armenească a fost construită între 1730 şi 1734 folosind materialele de la o capelă din 1650. În anul 1748 biserica a fost fortificată cu ziduri şi turnuri. Parohia a fost înfiinţată în anul 1769.
Biserica reformată a fost construită între 1895 şi 1899, iar Biserica ortodoxă între 1929 şi 1937.
Capela romano-catolică maghiară şi armenească Sfânta Ana. Prima a fost construită în secolul al 13-lea, iar a doua în anii 1700.
Casa Vertán, azi muzeul Tarisznyás Márton, odinioară centrul de comandă al regimentului 1 secuiesc de infanterie, a fost construită între 1770 şi 1778.
Parcul Dendrologic Grădina Csiki, este o grădină botanică înfiinţată de avocatul Dr. Csiki Dénes, cu o suprafaţă de 16 ha şi incluzând 185 de specii.
Muzeul găzduieşte expoziţii care prezintă meşteşugurile tradiţionale ale zonei, exploatarea, transportul şi prelucrarea tradiţională a lemnului, istorie locală, artă populară şi arte plastice.