Se află în colţul sud-estic al bazinului Felső-Háromszék. Numărul locuitorilor este de 4092, dintre care 2237 sunt de naţionalitate maghiară.
Renumele şi-a primit de la Mikes Kelemen, născut aici, dar crescut lângă principele II. Rákóczi Ferenc, pe care l-a însoţit şi în pribegie, unde a şi decedat. În aşa numita Mikes- kert (grădina Mikes), a fost însemnat cu un monument ruinele unde se presupune că s-a aflat casa părinteacă a lui Mikes Kelemen. Tot în această grădină cresc stejarii Mikes.
Tradiţia locală susţine, că stejarii l-au văzut pe micul Mikes jucându-se în umbra lor. Camera memorială a fost amenajată în fosta casă moşierească Mikes-Szentkereszt, renovată între 1995-1997.
Cercetând trecutul comunei Zagon, faţă de celelalte sate din regiunea Háromszék se poate observa, că este menţionat destul de târziu în documente. Despre existenţa satului mărturisesc descoperirile arheologice, precum şi unele denumiri ale unor teritorii aparţinând comunei, de exemplu: Tatárszeg, Kisvész, Nagyvész, care păstrează amintirea raidurilor tătarilor, al turcilor şi al luptei împotriva invadatorilor.
Dată sigură scrisă apare doar în “regestrumul” din 1567, când în comună s-au înregistrat 51 de porţi, acesta însemnând 250-300 de locuitori. La 1 august 1602, au fost înregistraţi 74 bărbaţi apţi pentru armată şi au fost amintiţi 3 familii nobiliare al lui: Mikes György, Jankó Péter şi István Deák. Au mai fost înscrişi şi 50 de secui liberi.
PĂPĂUŢI
Se află la sud-est de Zagon, este locuit de populaţie mixtă, atât de origine maghiară, cât şi de origine română. Partea de jos a satului este dominată de biserica reformată construită între anii 1895-96 în stil neogotic. În acest loc exista mai înainte o altă biserică, a cărei clădire a fost atât de mult avariată de cutremure, încât a trebuit să fie demolată.
Congregaţia ortodoxă are două biserici. Biserica mică făcută din lemn, acoperită cu şindrilă, care este considerată a fi monument, a fost adusă în 1814 din Zagon. În caz de furtuni, clopotul bisericii este tras mult timp, deoarece potrivit legendelor locale, el alungă grindina. Construirea bisericii noi a fost începută în 1937 şi a fost terminată între 1946-47. În această biserică este păstrată iconostasul care datează din secolul al XIX-lea. Sfânta protectoare a celor două biserici este Sfânta Paraschiva.
Personalităţile renumite ale satului sunt Kiss Sándor (1809--1849), luptător al Revoluţiei din 1848-49, apărător al trecătorii Tomosi, precum şi Barabás Samu (1855—1940), istoric, etnograf, editorul celui de-al VIII-lea volum al Archivelor Secuieşti.
În ultima parte a vieţii sale, scriitorul Domokos Géza (1930--2007), directorul fondator al editurii Kriterion, fondatorul şi primul preşedinte al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, a petrecut timp îndelungat în casa aflată în sat.