Sânzieni este o aşezare situată într-un mediu fermecător, fiind una dinre perlele Ţinutului Trei Scaune cu istoria ei demnă de respect şi cu însemnatele sale evenimente religioase. Aşezarea se află în judeţul Covasna, la un km şi jumătate de Târgu Secuiesc, pe cele două maluri ale pârâului Casin, în partea anterioară a Munţilor Casinului, regiunea fiind numită de localnici Pământul Sfânt.
Deasupra aşezării se înalţă Muntele Perko,sau- cum mai este numit- Muntele Sfânt al Ţinutului Trei Scaune, fiind unul dintre locurile de pelerinaj ale credincioşilor catolici. Satul şi-a primit denumirea de la biserica medievală sfinţită în cinstea Duhului Sfânt, prima amintire scrisă datând din anul 1332.
CASINU MIC
Satul este situat la poalele nordice ale muntelui Perkő, pe malul stâng al râului Casin. Din punct de vedere administrativ, aşezământul aparţine de Sânzieni. Potrivit tradiţiei populare, satul a fost întemeiat de către locuitorii stabilimentului numit Sfântu Ioan, aflat la o distanţă de 5 kilometri de Casin, care au fugit dinaintea tătarilor. Sătucul a fost prădat şi nimicit de cotropitori, iar cei care au reuşit să evadeze, au întemeiat un nou aşezământ, care astăzi se numeşte Casinu Mic.
În centrul sătucului se află o mică biserică a cărei clădire este de fapt o veche casă, transformată într-un sălaş cult. Patronul sfânt al bisericii este Sfânta Margareta Árpádházi. Clădirea veche a şcolii a fost salvată şi transformată într- casă memorială a pelerinilor în 1996. În casa memorială există o colecţie , cea mai valoroasă bucată a ei fiind o statuetă a Sfântei Marii, făcută din lemn în stil baroc în secolul al XVIII-lea, care a fost adusă de la Cătălina. Demn de atenţie este şi crucifixul pictat pe lemn datând din secolul al XIX-lea.
Apa minerală gustoasă a satului este consumată de mulţi locuitori din zonă.
PETRICENI
Din punct de vedere administrativ satul aparţine de Sânzieni, denumirea veche era Peceneg, numele curent i-a fost dat în 1905. În secolul al XIV-lea era încă locuit de pecenegi. Privindu-l din depărtare, satul arată ca o fortăreaţă datorită gardurilor făcute din piatră. Bucatele de piatră folosite în decursul ridicării acestor ziduri au fost extrase din panta dealului de deasupra cimitirului local.
În locul numit Polyvár arheologii au descoperit un stabiliment datând din epoca neolitică, unde au găsit statuete de ceramică reprezentând figuri de animale. Într-un alt loc numit Faluhely, săpăturile arheologice au adus la suprafaţă zidurile primei biserici construite în stil romanesc. Biserica prezentă, protejată de un zid din piatră, a fost ridicată în 1825 în onoarea lui Sfântul Laurenţiu.
În valea pârâului Petriceni există un izvor a cărui apă medicinală, cu conţinut bogat în sulf, este binecunoscută pentru efecte curative.
Printre tradiţiile populare se numără felicitările de zilele Ioan şi Ştefan precum şi vizitele familiale. Acestea din urma se efectuează în ultimele zece seri ale postului Crăciunului.
VALEA SEACĂ
Satul se află pe partea stângă a drumului naţional care leagă Târgu Secuiesc de Casinu, în valea unui pârâu care deseori seacă în timpul verii. Potrivit documentelor, acest sătuc precum şi satul vecin au fost locuite de pecenegi în secolul al XIV-lea. Pe teritoriul satului arheologii au găsit o statuetă a lui Osiris.
În anul 1798 a fost ridicată biserica consacrată lui Sfântul Bartolomeu. Aceasta biserică nu este primul sălaş cult din sat, ea a fost de fapt construită pe ruinele unei biserici mai vechi.
În secolul al XIX-lea familia Pótsa a jucat un rol foarte important în viaţa aşezământului, amintirea ei fiind păstrată de o casă din Alszeg – parte a satului. Un nume semnificativ în istoria familiei este cel al lui Pótsa József (1836—1903) care a donat 1000 de forinţi pentru a contribui la construirea şcolii din Valea Seacă. O altă personalitate remarcantă din istoria satului este Opra Benedek (1907--1978), profesor de maghiara-franceză-română. După eşecul Revoluţiei din 1956 el a fost una din personalităţile hărţuite de autorităţi.
BAZA DE RECREAŢIE KATROSA
La cincisprezece kilometri de Târgu Secuiesc şi zece kilometri de Sânzieni se află staţiunea de recreaţie Katrosa, care aparţine de Poiana conform numerotãrii caselor, nu de Sânzieni. De aici este doar un singur kilometru până la istoricul Ciuc şi Trei Scaune, frontiera actuală a judeţului Harghita şi Covasna.
O pensiune de stil vechi la margine de drum, şi câteva case de piatră, a fost acum jumate de secol localitatea Katrosa, de atunci s-au construit case de weekend, formându-se o staţiune de recreaţie apreciată. Valea liniştită, împrejmuita de păduri foioase este protejată şi de vânturi.
Conform tradiţiei orale cea mai veche clădire a localităţii este pensiunea, care a fost casa vânătorească a voievodului Transilvaniei Bethlen Gábor, unde acesta a revenit de mai multe ori. Nu cu mult timp în urmă, printre ultimii ani al monarhiei, pe faţada pensiunii încă se afla blazonul regal.