În partea de Sub-Vest a Clujului, un drum îngust din inima munţilor ne conduce înspre minunăţiile comunei Măguri Răcătău, mai exact înspre Defileul Someşul Rece. Trecând prin aceste zone nu ştii ce este mai important, destinaţia sau călătoria în sine, deoarece peisajul de munte, natura şi întregul drum ajung să te fascineze, indiferent de anotimp.
Pornim de la Cluj înspre Gilău, Someşu Rece şi mai apoi Comuna Măguri Răcătău pe drumul judeţean 107T. Pentru o plimbare în adevăratul sens al cuvântului, putem parca maşina şi să luăm la picior acel drum cu destinaţia Barajul Someşul Rece. După cum menţionam mai sus, peisajul este perfect în orice anotimp, iar călătoria în sine este cea de care trebuie să ne bucurăm cu adevărat, fie că ajungem sau nu la baraj.
Luând la pas şi într-un ritm domol, traseul dus-întors poate fi parcurs în 4-5 ore, însă vă putem garanta că merită fiecare minut petrecut în aerul de munte al comunei Măguri Răcătău. Din zilele de vară, pe drumul care duce înspre Defileu, nu lipseşte mirosul de fân, căluţii lăsaţi liberi prin sat sau sătenii care sunt încântaţi să fie întrebaţi despre minunăţiile locului.
Între Gura Negruţei şi locul La Luncuţa, râul Someşul Rece formează un defileu adânc şi sălbatic, străbătut de un drum forestier, la capătul superior al acestuia aflându-se barajul Someşul Rece.
Pe versanţii stâncoşi putem întâlni fie copaci, parcă crescuţi pentru a sfida natura, fie trasee scurte de alpinism. Defileul Someşul Rece este una dintre cele mai protejate zone ale judeţului Cluj şi datorită acestui fapt, animalele sălbatice nu sunt o raritate prin aceste păduri de brazi şi molizi. Și cum detaliile fac mereu diferenţa, cu puţină atenţie putem observa cum unii copaci au prins nişte forme ciudate, din cauza vântului şi a temperaturilor scăzute din acele zone. Aceştia au învăţat să se adapteze în cele mai vitrege condiţii, lupta pentru supravieţuire fiind un mod de viaţă prin aceste locuri.
Pe durata verii verdele de diferite intensităţi ne fură privirea, însă atunci când vine ninsoarea şi temperaturile scad, acest loc se transformă într-un peisaj de iarna feeric.
În timpul celui de al Doilea Război Mondial, această zonă era considerată una de importanţă strategică, la fel ca şi restul munţilor din zona Clujului unde erau pregătite diferite ascunzători dar şi locuri de atac extrem de strategic amplasate. Încă din acele vremuri, a rămas un drum pietruit cunoscut sub numele de „drumul lui Antonescu”, care face legătura dintre Măguri Răcătău şi Valea Ierii. În zilele noastre, pe timp de pace, acest drum şi-a pierdut importanţa militară, fiind străbătut doar de turişti sau utilizat în competiţii sportive.