Cimitirul Central din Cluj Napoca este unul din cele mai vechi cimitire, cunoscut în trecut sub denumirea de Cimitirul Hajongard. Denumirea veche a cimitirului, provine din limba germană, reprezentând denumirea zonei actualului cimitir, respectiv Hasengarten (în traducere „Grădina cu iepuri”). Prima atestare ca atare a Dealului Hajongard, aflat la sudul cetăţii medievale a Clujului, datează din anul 1503.
La sfârşitul secolului al XVI-lea, în urma epidemiei de ciumă din anul 1585, cimitirul devenind neîncăpător, se ia decizia înfiinţării actualului cimitir care este extins pe o suprafaţă de mai multe hectare. Diversitatea arhitecturală a monumentelor funerare, precum şi numele unor personalităţi cu un rol determinant în viaţa politică, culturală şi artistică a Transilvaniei, fac din cimitir, unul din obiectivele cele mai pitoreşti ale oraşului.
Începând cu secolul al XIX-lea, cimitirul începe a fi aranjat prin desemnare de parcele, plantare de arbori, delimitare prin gard între confesiuni şi naţionalităţi. În zilele noastre, în Cimitirul Central, putem descoperi un alt fel de cimitir: alei, clădiri cu arhitectură impresionantă, monumente funerare în diferite stiluri arhitecturale(eclectic, baroc, neoclasic, neobaroc, neogotic, neo-renascentist, Art Nouveau şi), arbori şi locuri de răgaz, chiar şi evenimente culturale. Tot aici, putem admira capela-cavou a familiei Bethlen – singurul monument funerar în stil neo-roman din judeţ. Începând cu anul 2015, Cimitirul Central din Cluj Napoca este clasat ca monument istoric în lista monumentelor istorice, cod: CJ-IV-s-B-07839. |