| INFORMAŢII
GENERALE DESPRE ILFOV MUNICIPIULUI BUCUREŞTI |
| |
| |
| Scurt
istoric al Municipiului Bucureşti |
| Încă
din epoca paleolitică există dovezi care atestă apariţia
omului pe malurile Colentinei şi Dâmboviţei. În epoca
neolitică se trece de la locuinţa bordei săpat sub pământ
la cea de la suprafaţă, construită din lemn şi lut. |
| 20
septembrie 1459: Vlad Ţepeş, domnitorul Ţării Românesti
pomeneşte pentru prima oară numele de Bucureşti într-un act
prin care întăreşte proprietatea unor boieri. |
| 14
octombrie 1465: Radu cel Frumos decide ca Bucureşti să fie una din
reşedinţele domneşti ale Ţării Româneşti. |
| 1659:
În timpul domniei lui Gheorghe Ghica, Bucureşti devine capitala
Ţării Româneşti. |
| 1694:
Se înfiinţează Academia Domnească de la Sf.Sava, fiind prima
şcoală superioară din Ţara Românească. |
| 1859:
După unirea celor două principate, în luna februarie Al. I. Cuza
îşi face intrarea în Bucureşti, care devine capitala celor
două principate unite. Domnitorul îşi stabileşte
reşedinta în Palatul de la Podul Mogoşoaiei. |
| 1935
- 1936: Din beton armat şi granit se construieşte Arcul de Triumf,
ridicat iniţial din lemn şi stuc în anul 1922. Monumentul (înalt de
27 m) este dedicat victoriei armatelor române în primul război mondial. |
| 1970:
La 17 km de Bucureşti, se deschide Aeroportul Internaţional
Otopeni. 1994: Primăria Municipiului Bucureşti îşi
fixează o nouă stemă. |
| 1998:
Suprafaţa capitalei - 228 km2, populaţia - 2.029.899 locuitori. |
| |
| Aşezare |
| Bucureştiul
se află în partea de sud a ţării, în centrul Câmpiei Române,
la o altitudine de 70-80 m, la circa 60 km de Dunăre, la 100 km de
lanţul carpatic şi la 250 km de Marea Neagră, la
întretăierea paralelei 44° 26' Latitudine nordică cu meridianul de
26° 06' Longitudine estică. |
| |
| Vecini |
| Înconjurat
de judeţul Ilfov. |
| |
| Suprafaţă |
| 228
km˛. |
| |
| Populaţie |
| Peste
2.000.000 locuitori. |
| |
| Oraşe |
| Bucureşti
este capitala României, primul dintre oraşele
ţării ca mărime şi importanţă politică,
economică, financiar-bancară, comercială,
cultural-ştiinţifică, turistică, unul dintre marile
oraşe ale lumii, situat la aceeaşi altitudine cu Genoa (Italia),
Bordeaux (Franţa), Minneapolis (SUA), încadrat de o salbă de
lacuri, împodobit cu tei şi salcâmuri, străjuit de plopi, veche
cetate de scaun a ţării. Administrativ oraşul cuprinde 6 sectoare. |
| |
| Relieful |
| Se
prezintă sub forma unei câmpii (la o altitudine de 60 m),
fragmentată de văi cu terase, acoperite cu depozite loessoide pe
care apar numeroase crovuri, uşor înclinată dinspre nord-vest
şi sud-est, tăiată de văi puţin adânci
(Dâmboviţa şi Colentina), cu lunci largi şi tinere, unde în
trecut se întindea vestitul codru al Vlăsiei, dispunând de resurse
naturale. |
| |
| Clima |
| Are
un caracter temperat continental, moderat, uneori cu nuanţe excesive.
Temperatura medie anuală este de 10-11 şC, iar vânturile dominante
provenind de la est şi vest în sud şi de la nord şi nord-est
în nord. Uneori verile sunt deosebit de calde, cu temperaturi de 35-40 şC ,
temperatura medie a lunii iulie urcă la 23 şC, iar iernile sunt reci cu
zăpezi abundente, însoţite uneori de viscole. Temperatura medie a
lunii ianuarie coboară la -3 şC. |
| |
| Cursurile
de apă |
| Cuprind
râurile Dâmboviţa (pe 24 km) şi afluentul său Colentina (în
nordul oraşului, pe 33 km, bogată în meandre), care au cursurile
paralele de la nord-vest spre sud-est, precum şi unele lacuri
pitoreşti amenajate ca puncte de atracţie şi agrement:
Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Chitila, Mogoşoaia,
Fundeni, Pantelimon. |
| |
| |
| ATRACŢII
TURISTICE |
| |
| Vestigii
istorice |
| Curtea
Veche reprezintă urmele unui important centru
politic şi administrativ al Ţării Româneşti.Aici sunt
cele mai semnificative construcţii medievale (sec XV-XVIII) din
cuprinsul municipiului de astăzi. |
| |
| Cetatea
ridicată în timpul domniei lui Vlad
Ţepeş (mult mai puternicş şi mai mare decât cea
anterioară) îmbina rolul unui punct fortificat cu cele ale
adăpostirii Curţii Domneşti. Aici se află un muzeu în aer
liber, unde se pot vedea marile hrube din subsol, coloanele din sala Sfatului
etc. |
| |
| Curtea
Nouă (sau curtea Arsă) ridicată de
Alexandru Ipsilanti în 1776, grav avariată de cutremure şi
incendii. În prezent se mai poate vedea doar o parte din ziduri şi
pivniţe. |
| |
| Spitalul
Colţea primul spital ridicat de spătarul
Mihai Cantacuzino, în 1704. Actuala clădire a fost construită în
1888 şi reprezintă una dintre reuşitele arhitectonice
bucureştene de la sfârşitul sec. XIX. |
| |
| Casa
Melik (1760), cea mai veche clădire civilă
din Bucureşti, păstrată în forma ei originală, care din
1820 a aparţinut familiei Melik. În prezent adăposteşte Muzeul
"Th. Pallady". |
| |
| Hanul
lui Manuc construit de marele negustor Manuc-bei în
primul deceniu a sec. XIX. În prezent este unul dintre cele mai importante
monumente istorice şi de arhitectură din Capitală. |
| |
| Foişorul
de Foc (1892-1893) cu o înălţime de 50 m,
servea ca observator de foc şi ca post de pompieri. Azi
găzduieşte Muzeul pompierilor. |
| |
| Palatul
Ghică (1822) ridicat de domnitorul Grigore
Dimitrie Ghica, este un edificiu impunător, monument reprezentativ al
stilului neoclasic din Ţara Românească. |
| |
| Palatul
Ştirbei (1835) construit în stil neoclasic,
după planurile arhitectului francezului Sanjouand este un edificiu suplu
şi elegant, cu elemente greceşti, ce a aparţinut o vreme
şi familiei princiare Ştirbei. În prezent adăposteşte
Muzeul Ceramicii şi Sticlei. |
| |
| Palatul
Şuţu (1833-1834), construit în stil
neogotic, cu elemente de stil romantic, a aparţinut marelui postelnic
Costache Grigore Şuţu, fiind unul dintre cele mai frecventate
palate ale oraşului din sec XIX. În prezent găzduieşte Muzeul
de Istorie şi Artă a municipiului Bucureşti. |
| |
| Palatul
Universităţii (1857-1869), masivă
construcţie ridicată după planurile arhitectului Al.
Orăşcu, ajutat în decorarea exteriorului de către K. Storck,
în care funcţionează cea mai veche instituţie de
învăţământ superior din Bucureşti. |
| |
| Palatul
Cotroceni (1893) construit după planurile
arhitectului francez Paul Gottereau, ca reşedinţă
permanentă a prinţului moştenitor Ferdinand, este situat în
mijlocul unei frumoase grădini şi deţine numeroase elemente de
arhitectură Românească. În prezent serveşte ca
reşedinţă a Preşedintelui ţării. |
| |
| Palatul
de Justiţie (1890-1895) construit în stilul
Renaşterii franceze, după planurile arhitectului A. Ballu, este
terminat de Ion Mincu. Statuile care marchează intrarea sunt operele lui
K. Storck şi simbolizează Legea, Dreptatea, Justiţia, Adevărul,
Forţa, Prudenţa. |
| |
| Palatul
"Cantacuzino" (1898-1900) construit în
stil baroc-francez, are un interior ce dispune de o bogată
decoraţie cu picturi. Azi găzduieşte Muzeul "George
Enescu". |
| |
| Palatul
Parlamentului (Casa poporului, 1984-1989) este cea
mai grandioasă construcţie administrativă din Europa, ce
include sute de birouri, zeci de saloane de recepţie sau pentru
manifestări ştiinţifice, culturale, social-politice, zeci de săli
de conferinţe. Suprafaţa interioară însumează 265.000 m˛,
ocupând locul doi în lume după clădirea Pentagonului în Washington
şi locul trei în lume din punct de vedere al volumului, după
clădirea de la Cape Canaveral (SUA), în care se montează rachetele
cosmice şi după piramida Quetzalcoatl din Mexic. |
| |
| Edificii religioase: |
| Complexul
Patriarhiei construcţie de mari dimensiuni
ridicată între 1656-1658, de domnul Constantin Şerban Basarab
şi terminată în timpul lui Radu Leon (1664-1669), când a devenit
sediul Mitropoliei. Se aseamănă foarte mult cu Biserica Episcopală
din Curtea Argeş, deosebindu-se de aceasta doar prin dimensiunile mai
mari şi prin pridvorul larg deschis. |
| |
| Biserica
"Curtea Veche" unul din valoroasele
exemplare de arhitectură religioasă din epoca feudală, cel mai
vechi din Bucureşti, păstrat în forma sa iniţială,
zidită ître 1545-1547 de domnul Mircea Ciobanul pentru
necesităţile Curţii Domneşti. Se mai păstrează
câteva fresce din vreme lui Ştefan Cantacuzino (care a făcut unele
reparaţii). Este declarată monument istoric. |
| |
| Biserica
Mărcuţa vechi monument istoric
(1586-1587), ce prezintă interesante detalii de structură şi
decoraţie şi păstrează în interior câteva fragmente de
picturi din sec. XVI. |
| |
| Mănăstirea
"Mihai Vodă" (1589-1591),
ridicată de marele voievod Mihai Viteazul, pe locul unei biserici vechi,
care a avut în jur un puternic zid de apărare şi mari case
domneşti ce au slujit mai târziu ca reşedinţă pentru unii
domni fanarioţi. Ansamblul actual cuprinde: Biserica (monument istoric
şi arhitectură), Palatul Arhivelor Statului şi
Clopotniţa. |
| |
| Mănăstire
"Radu Vodă" (1568) ctitoria lui
Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, incendiată de turcii care se
retrăgeau din faţa ofensivei victorioase a lui Mihai Viteazul, a
fost refăcută în timpul domniei lui Radu Mihnea. Deţine
picturi executate de Gh. Tăttărescu. Este un important monument al
capitalei, prin zbuciumata sa istorie şi valoarea artistică. |
| |
| Mănăstirea
Plumbuita la care lucrările au început în
vremea lui Petru Vodă cel Tânăr (1559-1568) şi s-au încheiat
în timpul lui Mihnea Turcitul. Ansamblul cuprinde: Biserica, Turnul
clopotniţă, Chiliile şi Casa Domnească (în care azi este
amenajat un muzeu cu obiecte de artă religioasă şi se
păstrează în interior picturi murale originale). |
| |
| Mănăstirea
"Fundenii Doamnei" edificiu realizat prin
strădania spătarului Mihai Cantacuzino, terminat în 1699,
păstrează pictura realizată de Pârvu Mutu, zugravul epocii lui
Brâncoveanu. Faţadele bisericii sunt împodobite în întregime cu
ornamente orientale, de tipul miniaturilor persane. |
| |
| Mănăstirea
Antim (1714-1715) ctitorie a mitropolitului de
origine gruzină Antim Ivireanu, una dintre personalităţile
culturale marcante din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Este unul
din cele mai frumoase monumente de arhitectură din Bucureşti care
aparţine prin decoraţie şi concepţie stilului
brâncovenesc. K. Storck i-a adăugat frumoase sculpturi din lemn. |
| |
| Biserica
Kretzulescu (1720-1722) monument care
sintetizează în arhitectura sa arta epocii brâncoveneşti,
ridicată prin grija marelui logofăt Iordache Kretzulescu şi a
soţiei sale Safta (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu). Pictura
murală interioară a fost realizată de Gh.Tăttărescu
(1859-1860). |
| |
| Biserica
Stavropoleos (1724-1730) construită prin
strădania arhimandritului grec Ioanichie, deţine o bogată
ornamentaţie (mai ales a pridvorului) şi impresionează prin
zugrăveala exterioară şi supleţea decorative. |
| |
| Biserica
"Sfântu Gheorghe Nou" cea mai mare
ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu la sfârşitul sec. XVII,
distrusă într-un incendiu şi reconstruită între
1852-1853. |
| |
| Biserica
Doamnei ridicată de Doamna Maria şi
soţul ei Şerban Cantacuzino în 1683, pictura murală
datează din sec. XVII. |
| |
| Biserica
Colţea ridicată de spătarul
Cantacuzino între 1701-1702, cu ornamentaţie bogată specifică
stilului brâncovenesc, frescele fiind opera pictorului Gh.
Tăttărescu |
| |
| Biserica
"Dintr-o zi" un monument istoric şi
de arhitectură din 1702. |
| |
| Biserica
"Negustori" (1725-1726), cu fragmente de
picturi originale executate de Pârvu Mutu şi pictura realizată de
Gh. Tăttărescu. |
| |
| Biserica
"Icoanei" (1745-1750), este un monument
istoric, pictura în ulei îi aparţine lui Gh. Tăttărescu. |
| |
| Edificii Culturale |
| Ateneul
Român una din cele mai reprezentative clădiri
ale capitalei, ridicată între 1886-1888 după planurile arhitectului
francez Albert Galleron. Sumele necesare ridicării construcţiei au
fost strânse prin contribuţie publică. Arhitectura exterioră
este o îmbinare de stiluri: neoclasic, baroc, ionic. |
| |
| Teatrul
Naţional, clădire impunătoare
realizată între 1967-1970, după proiectul unui colectiv de
arhitecţi coordinaţi de Horia Maicu, Romeo Ştefan şi N.
Cucu. |
| |
| Opera
Naţională (1953) construită după
planurile arhitectului Octav Doicescu. |
| |
| Muzeul
Naţional de Istorie a României cel mai mare din
ţară este o adevărată frescă a evoluţiei
istorice în spaţiul românesc, şi deţine peste 50.000 de piese
de mare valoare care înfăţişează dezvoltarea
societăţii pe teritoriul României din cele mai vechi timpuri
şi până în zilele noastre. Prin inestimabila bogăţie
şi diversitate a exponentelor sale este un obiectiv de mare
atracţie pentru turişti. |
| |
| Muzeul
Naţional de Artă a României cuprinde peste
70.000 de piese expuse în secţia de artă românească
(feudală, modernă şi contemporană), şi în
secţia de artă universală (europeană, orientală).
Dintre numeroşi artişti ale căror opere se află aici,
amintim: Gh. Tăttărescu, Th. Aman, N. Grigorescu, Şt. Luchian,
Th. Pallady, N. Tonitza, C. Brâncuşi, D. Paciurea, I. Jalea, Antonello
de Messina, Rembrandt, Rubens, Delacroix, Renoir, Monet. |
| |
| Muzeul
Satului unul din cele mai interesante parcuri
etnografice în aer liber din lume, fondat în 1936 de Dimitrie Gusti,
ilustrează izvorul nesecat al unei originalităţi
surprinzătoare. Exemplarele caselor şi gospodăriilor sunt
expuse conform zonelor etnografice de unde provin. |
| |
| Muzeul
de Istorie Naturală "Grigore Antipa"
cel mai mare de acest gen şi cel mai vechi din ţările
danubiene, un tezaur al universului viu, deţine peste 300.000 de
exponate şi una din cele mai bogate colecţii de fluturi din
Europa. |
| |
| Muzeul
de Istorie şi Artă a Municipiului
Bucureşti adăpostit de Palatul Şuţu, expune peste 150.000
de piese care înfăţişează istoria Bucureştiului din
cele mai vechi timpuri (neolitic) şi până în zilele noastre. |
| |
| Muzeul
Militar Central deţine un inestimabil
patrimoniu istoric militar organizat pe 32 de colecţii (arme, documente,
tablouri, uniforme, steaguri, medalii). Obiectele expuse oferă o
grăitoare imagine a glorioasei istorii militare româneşti. |
| |
| Muzeul
Literaturii Române posedă un valoros fond de
manuscrise, documente, cărţi vechi, ediţii princeps,
expunerile oferind o imagine elocventă a dezvoltării literaturii
române, şi subliind legătura ei cu viaţa şi
aspiraţiile poporului. |
| |
| Muzeul
"Theodor Aman" exponatele în majoritate
lucrări ale artistului (picturi, gravuri), evocă în cele 9 camere
etapele parcurse de pictor (1831-1891) în munca sa de creaţie. Este
organizat în casa în care a locuit marele artist şi pe care a decorat el
însuşi. |
| |
| Muzeul
Memorial "Gh. Tăttărescu" organizat
în casa în care a trăit şi creat renumitul pictor timp de peste
trei decenii. Gh. Tăttărescu (1820-1894) este unul din
întemeietorii învăţământului artistic din România,
remarcându-se îndeosebi în portretistică şi înpictarea a numeroase
biserici. |
| |
| Muzeul
Memorial "Gh. Tăttărescu"
organizat în casa în care a trăit şi creat renumitul pictor timp de
peste trei decenii. Gh. Tăttărescu (1820-1894) este unul din
întemeietorii învăţământului artistic din România,
remarcându-se îndeosebi în portretistică şi în zugrăvire a
numeroase biserici. |
| |
| Muzeul
Colecţiilor de Artă deţine exponente
valoroase de pictură românească şi străină, icoane
pe sticlă, desene gravuri, sculpturi în lemn şi fildeş,
ceramică din diferite ţări. |
| |
| Muzeul
Naţional Cotroceni are colecţii de
artă veche decorativă europeană. |
| |
| Muzeul
Ţăranului Român cuprinde numeroase piese
de artă populară românească şi străină, în 1996
fiind declarat de către Consiliului Europei cel mai bun muzeu european
al anului. |
| |
| Muzeul
Teatrului Naţional înfiinţat din
iniţiativa scriitorului Liviu Rebreanu, director al teatrului, în 1942. |
| |
| Muzeul Pompierilor găzduit de Foişorul de Foc, expune
hărţi, arme, utilaje ale unităţilor de pompieri. |
| |
| Muzeul
"Cornel Medrea" cuprinde o mare parte din
operele sculptorului (1888-1964), care oferă o viziune largă asupra
creaţiei acestui artist de seama. |
| |
| Muzeul
Memorial "C. I. şi C. C. Nottara"
ilustrează prin exponate activitatea actorului C. I. Nottara şi cea
a compozitorului C. C. Nottara. |
| |
| Monumente şi statui |
| Arcul
de Triumf (1935-1937) poartă de piatră
şi marmură a capitalei (de 37 m înălţime), ridicată
în cinstea victoriei obţinută de armată română în primul
război mondial, realizat după proiectul arhitectului Petre
Antonescu. Faţadele au fost decorate în stil românesc, cu ajutorul unor
artişti de seamă, I. Jalea, C. Medrea, D. Paciurea. |
| |
| Monumentul
eroilor patriei este format dintr-un grup statuar ce
înfăţişează un aviator, un marinar şi un infanterist
şi constituie o mărturie a patriotismului, curajului,
abnegaţiei şi devotamentului cu care numeroşi ostaşi şi-au
jertfit viaţa pentru apărarea şi libertatea patriei. A fost
realizat de sculptorii M. Butunoiu, I. Dămăceanu, Ionescu
Tene. |
| |
| Statuia
ecvestră al lui Mihai Viteazul (1874),
sculptată de A. Carrier Belleuse, reprezintă pe unul dintre cei mai
de seamă domnitori (1593-1601), conducătorul luptei poporului român
împotriva dominaţiei otomane, care a izbutit să reunească sub
autoritatea lui pentru scurt timp cele trei ţări româneşti:
Moldova, Ţara Românească, Transilvania. |
| |
| Statuia
spătarului Mihai Cantacuzino plasată în
curtea Spitalului Colţea (al cărui întemeietor a fost). Prima
înălţată în Bucureşti (1865-1869) fiind realizată
din marmură de Carrara de K. Strock. |
| |
| Statuia
lui Constantin Brâncoveanu impunătoare,
realizată de sculptorul Oscar Han (1939), în memoria marelui om de
cultură şi domn al Ţării Româneşti (1688-1714) |
| |
| Monumentul
Aerului realizat de sculptorul F. L. Gove în 1937,
înfăţişează un glob pământesc susţinut de
aripile a patru vulturi, fiind o compoziţie decorativă
arhitecturală ce simbolizează zborul. |
| |
| Monumentul
eroilor aerului (1930-1935) realizat de I. Fekete
şi Lidia Kotzebue, are ca element principal un Icar impunător, cu
aripile largi deschise. |
| |
| Monumentul
Pompierilor al sculptorului W. Hegel, închinat
eroilor pompieri care au ripostat trupelor otomane venite să
înăbuşe revoluţia din 1848. |
| |
| Monumentul
eroilor CFR-işti al sculptorilor C. Medrea
şi I. Jalea, cinsteşte participarea ceferiştilor la primul
război mondial. |
| |
| Monumentul
eroilor francezi, sculptat în marmură de
Carrara, de către I. Jalea, închinat memoriei ostaşilor francezi
căzuţi în timpul primului război mondial pe pământul
României. |
| |
| Statuia
lui Tudor Vladimirescu al sculptorului Teodor Bulca,
îl reprezintă pe conducătorul mişcării revoluţionare
din1821, ţinând într-o mână sabia, iar în cealaltă drapelul
ţării. |
| |
| Statuia
lui Mihail Kogălniceanu executată de Oscar
Han, în 1936, îl înfăţişează pe ilustrul om politic,
istoric şi scriitor. |
| |
| Statuia
lui Ion Heliade Rădulescu operă a
scultorului italian Ettore Ferrari, îl prezintă pe marele cărturar
şi om politic în atitudinea caracteristică oratarilor. |
| |
| Statuia
lui Gh. Lazăr opera sculptorului I. Georgescu,
evocă figura marelui cărturar iluminist (1779-1823). |
| |
| Statuia
lui Carol Davilla opera sculptorului K. Storck, îl
reprezintă pe întemeietorul învăţământului superior
medical din România. |
| |
| Statuia
Domniţei Bălaşa opera sculptorului K.
Storck, o prezintă pe fiica marelui voievod Constantin Brâncoveanu. |
| |
| Zone de agrement |
| Parcul
Cişmigiu situat în centrul capitalei este cel
mai vechi şi mai frumos parc din Bucureşti (17 ha). Lucrările
de amenajare au început sub conducerea arhitectului vienez F. Meyer. Cuprinde
o întinsă grădină franceză (în vest), Rondul Scriitorilor
şi Rondul Român, o grădină de trandafiri (în nord), trei
lacuri dintre care cel mai mare are o insulă, un debarcader de unde se
pot închiria bărci de agrement. Înflorirea eşalonată a
vegetaţiei, paleta coloristă variată, aerul răcoros pe
timp de vară, fac din Cişmigiu unul din cele mai îndrăgite
locuri din Bucureşti. |
| |
| Parcul
Herăstrău situat pe malul lacului
Herăstrău, a fost amenajat între 1936-1939 şi deţine
vegetaţie arboricolă de sălcii, polpi, arţari, frasini
şi tei. Exploflora, aleile, chioşcurile, statuile oameilor
marcanţi din cultura naţională şi universală,
restaurantele, terasele, ştrandul sporesc farmecul parcului. Lacul
Herăstrău are 77 ha şi este utilizat pentru agrement, sporturi
nautice şi navigaţie, fiind dotat cu şalupe, hidrobiciclete,
vaporaşe. |
| |
| Parcul
Carol înfiinţat la începutul sec. XX (pe 36
ha), la poalele Dealului Filaret. Aspectul său actual este de parc mixt,
cu latura peisagistă dominantă. Deosebit de interesante sunt
"Fântana Zodiacului", grota artificială, "ruinele
istorice", aleile umbroase cu plopi seculari, "Arenele Romane"
unde au loc spectacole, ce atrag numeroşi vizitatori. Lacul de 2 ha este
destinat agrementului, fiind dotat cu un debarcader. |
| |
| Parcul
Tineretului, situat în partea de sud-est a
capitalei, are ca principală atracţie Orăşelul Copiilor.
Lacul Tineretului este amenajat cu un debarcader cu dane pentru bărci cu
rame. |
| |
| Grădina
Botanică se întinde pe 17 ha, primele sere
datând din 1891. În cadrul ei se pot vizita sectoarele: cu plante ornamentale
(plante indigene, magnolii, cireşi japonezi), cu plante rare din flora
României şi mediteraneeană, precum şi din grădina
italiană (cu un bazin central cu nuferi), din flora Dobrogei, precum
şi serele, lanţul carpatic miniaturizat, rozariul (cu peste 200
soiuri de trandafiri). |
| |
| Lacul
Balta Alba situat în Cartierul Titan, înconjurat de
parcul Balta Alba (de 26 ha), este destinat în exclusivitate agrementului,
fiind dotat cu debarcadere, vaporaş, şi bărci cu rame. |
| |
| Lacul
Străuleşti în nord-vestul
Bucureştiului (33 ha), are pe malul drept un ştrand cu debarcader,
terenuri sportive, restaurant. |
|
+ adaugă în planificator
cazări
gastronomie
servicii
atracţii
evenimente
what's nearby
înapoi pagina anterioară
