Anul 1918 marchează realizarea statului unitar român prin unirea politico-administrativă a teritoriilor româneşti aflate sub jurisdicţia Imperiului Austro-Ungar şi a Imperiului Ţarist cu Regatul România. Imediat după Marea Unire, la Cluj se reînfiinţează un scaun episcopal ortodox cu titulatura de Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului.
Încă din următorul an, episcopul Nicolae Ivan propune construirea unei catedrale ortodoxe în parcul din faţa Teatrului Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, în Piaţa Avram Iancu. Astfel că, între anii 1923-1933, la iniţiativa episcopului şi cu sprijinul Casei Regale a României este ridicată Catedrala Episcopală, unul din cele mai importante edificii monumentale în stil românesc realizate dupã Marea Unire din 1 decembrie 1918. Aceasta este realizată în stil bizantin cu elemente definitorii ale stilului brâncovenesc, după proiectul arhitecţilor George Cristinel şi Constantin Pomponiu.
Sfinţirea catedralei s-a făcut într–un cadru festiv în anul 1933, slujba fiind oficiată de către Patriarhul României(Miron Cristea), Mitropolitul Transilvaniei(Nicolae Bălan) şi episcopul de Cluj(Nicolae Ivan). La festivitate au participat regele Carol al II-lea şi prinţul moştenitor Mihai, precum şi membrii ai guvernului României.
Între anii 1997 şi 2000, la iniţiativa arhiepiscopului Bartolomeu Anania, începe un amplu proces de renovare al catedralei, proces în cadrul căruia s-a reuşit şi adăugarea elementelor din proiectul iniţial care în anii `30 nu au putut fi realizate. Au fost adăugate cele 4 turle care încadrează turla centrală, a fost realizată sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, au fost realizate celor opt medalioane sculptate în piatră şi arcele de piatră de pe faţadele laterale. În anul 2001 Înalt Preasfinţitul Părinte Bartolomeu, împreună cu Consiliul Eparhial, decid înzestrarea catedralei cu o monumentală iconografie în tehnica mozaic.
În catedrală se află o icoană a Fecioarei Maria cu Pruncul pictată în anul 1673 de preotul Luca de Iclod, icoană ce face parte, alături de icoana de la Mănăstirea Nicula şi icoana din Biserica Piariştilor din Cluj , din categoria de icoane celebre ale Transilvaniei pictate de acelaşi preot. La subsolul catedralei există deschis un muzeu ce prezintă istoria eparhiilor ortodoxe din zona Cluj, arta iconografică începând cu secolul al XIV-lea şi cripta ierahilor.