Biserica „Maica Îndurerată” Ordinul Premonstrates
Contemporana biserică romano-catolică
„Maica Îndurerată” a fost mai întâi Biserică a călugărilor din ordinul Paulini.
Construcţia sa s-a realizat undeva între anii 1741-1772, asta după ce în anul
1740 episcopul orădean Csáky Mikló donează ordinului paulinilor terenul pe care
este amplasată clădirea. Arhitectul construcţiei este un călugărul paulin, Vepi
Maté. Faţada bisericii are un aspect masiv, dat în special de imensitatea celor
două turnuri de colţ. Ea este împărţită în 3 axe orizontale şi 3 registre
verticale. În ansamblul său, biserica poartă pecetea barocului cu aspecte
clasicizante.
După plecarea ordinului paulinilor
biserica devine depozit, iar o parte a mobilierul a fost vândut. La şase ani
după intrarea în vigoare a “Diploma restituţionale”, emisă la 12 martie 1802 de catre ordinul
premonstratens, în 1808 aceştia au preluat biserica rămasă goală a paulinilor.
Ansamblul este compus dintr-o biserică cu
axa orientată nord-sud, prevăzută cu două turnuri pe faţada principală, o
mănăstire aflată la vest de ea şi un gimnaziu din anul 1874. Clădirile îşi
păstrează în mare măsură forma iniţială.
Cele mai valoroase elemente de mobilier
sunt stranele realizate de meşterul Johann Egidius Hartig, cu reprezentări ale
Legendei Sfântului Paul Eremitul în 16 scene şi orga comandată de episcopul
Forgács. Altarele laterale ridicate în 1808 au fost dedicate Sf. Ana, Sf.
Iacob, Sf. Augustin şi Sf. Norbert. Tabloul altarului principal dedicat Maicii
îndurerate, a fost realizat de Mezey Lajos în anul 1841.