© 2007 - 2019 tourist-informator.info. all rights reserved
CĂUTARE căutare avansată Rezervare
uncover map ▼

Piatra Neamţ
Obiectiv recomandat


 
+ adaugă în planificator
cazări
gastronomie
servicii
atracţii
evenimente

Informaţii generale - Piatra Neamţ

INFORMAŢII GENERALE DESPRE  PIATRA NEAMŢ
 
Descriere
Piatra Neamţ, reşedinţă de judeţ, cu 128.000 locuitori, unul din cele mai frumoase oraşe ale Moldovei, pe terasele din stânga Bistriţei, la confluenţa a două râuri: Cuejdi şi Bistriţa, la 345 m altitudine, înconjurat de culmile împădurite ale măgurilor Cernegura, Cozla (de 850 m), Pietricica (de 532 m), Cârloman (de 617 m), la răscruce de drumuri turistice. Se bucură de toate avantajele unei naturi unice,o climă temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, senine şi romantice, ierni blânde, fără geruri mari şi zăpadă din abundenţă. 
Scurt istoric
Este un „mic paradis“ asemeni unei staţiuni de vacanţă, unde timpul pare să se fi oprit în loc. De aici şi numele de „Perla Moldovei“ atribuită pe drept. Cu arhitectură modernă a clădirilor, armonios integrată în peisajul natural. Un punct de plecare fie pentru rutele montane ce duc spre Durău, la poalele muntelui Ceahlău, supranumit „Olimpul Moldovei“, ori spre minunatele chei ale Bicazului, fie spre Târgu Neamţ, pe drumul mănăstirilor - locuri de meditaţie unde timpul pare să se fi oprit în loc).Oraşul Piatra Neamţ are istorie, încă de la menţiunea documentară din 1387 - 1392, cu numele de „Piatra lui Crăciun“, dezvoltându-se în special după ce Ştefan cel Mare a ridicat aici curtea domnească. Regiunea a fost locuită din cele mai vechi timpuri, descoperiri arheologice de o inestimabilă valoare redând imaginea unei intense vieţi neolitice cu un ridicat standard de viaţă şi cu un rafinament artistic excepţional, care a dat naştere cu milenii în urmă culturii Cucuteni. În sec. XV, Ştefan cel Mare construieşte Curtea Domnească (Cetatea şi Catedrala Sfântu Ioan cu celebra clopotniţă, devenită în timp Turnul lui Ştefan) - actualul centru istoric al oraşului.
Aşezare geografică
În partea de nord-est a României, (partea central vestică a Moldovei), pe valea largă a Bistriţei şi pe valea Moldovei, până la confluenţa cu Siretul, străjuit de Ceahlău. 
Vecini
La nord-vest: Judeţul Suceava, la est: Judeţele Iaşi şi Vaslui, la sud: Judeţul Bacău, la vest: Judeţul Harghita. 
Suprafaţă
5.836 km2 (respectiv 2,5 % din teritoriul ţării).
Populaţie
584.000 locuitori.
Relieful
Este variat şi în mare parte accidentat, dispus în trepte de la vest la est, de la munţi (ce ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului, în vest), reprezentaţi de Stănişoara (de 1.531 m), Bistriţa (de 1.864 m), Ceahlău (cu vf. Ocolaşu Mare de 1907 m -„Olimpul Moldovei“), Tarcău, Hăşmaş, compartimentaţi prin văi longitudinale), la dealurile subcarpatice(Subcarpaţii Moldovei, în centru, ce închid depresiunile subcarpatice Neamţului şi Cracău Bistriţa, dar şi culmile de 900 m ale Dealului Pleşului, alungite nord-sud), care se pierd în valea largă, cu caracter de culoar (lărgit prin terase bine dezvoltate, mai ales la confluenţa cu râul Moldova) a Siretului, dincolo de care apar dealurile Podişului Bârladului.
Clima
Are caracter continental, cu variaţii mari în funcţie de treptele de relief, cu vânturi predominante din direcţia nord-vest şi vest, iar pe valea Siretului de la nord şi sud.
Obiective Turistice
 
Munţi
Masivul Ceahlău (la 40 km vest de Piatra Neamţ), cel mai circulat masiv din Carpaţii Orientali, denumit şi „piatra nestemată a Moldovei“ (D. Cantemir), „uriaş cu fruntea-n soare“ (G. Coşbuc), „bătrânul rege al Carpaţilor Moldovei“ (Al. Vlahuţă). Ceahlăul formează o entitate geografică bine individualizată şi, deşi are înălţimi moderate (Vf. Ocolaşu Mare, de 1907 m), pe timp senin se vede de la depărtări enorme. Forma lui, de castel uriaş ruinat de vânturi,de ploi şi ape, cheamă irezistibil la drumeţie. Este alcătuit din piramide şi turnuri (Detunatele, Turnul Sihastrului), chei şi cascade (Duruitoarea, Statuile, Bistra Mare). Pentru fiecare stâncă (interesant modelată de natură) există câte o frumoasă legendă: Dochia (fiica regelui dac Decebal), Turnul lui Butu şi Ana (Butu - viteaz oştean al domitorului Alexandru cel Bun), Piatra Lăcrămată, Detunatele, Căciula Dorobanţului, Panaghia. 
Spre aceste „extraordinare evenimente ale geologiei“ au fost deschise multe trasee pentru alpinişti. Dar şi numeroase şi uşor accesibile poteci. În cadrul masivului s-a creat Parcul Naţional Ceahlău ce include o rezervaţie naturală complexă, cu numeroase rarităţi floristice (Poliţa cu crini), faunistice şi geologice. 
Alţi munţi: Munţii Bistriţei, Munţii Tarcău.
Chei, defilee şi cascade
Defileul Bistriţei aurii, tăiat în rocile dure ale Munţilor Bistriţei, apele sale năvalnice se liniştesc abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. 
Cheile Bicazului (la 20 km de Bicaz), unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii de pe cuprinsul României. 
Cheile Duruitoarea în Masivul Ceahlău, (la 1.021m altitudine), formată pe Pârâul Rupturii, cu o cădere de 25 m, ce işi anunţă prezenţa cu mult înainte de a fi văzută, printr-un vuiet care înfioară.
Lacuri
Lacul „Izvorul Muntelui“ de la Bicaz, (la 35 km de Piatra Neamţ), lac de acumulare format pe Bistriţa, în spatele unui baraj înalt de peste 120 m, un adevarat munte artificial. Cu o lungime de cca 35 km, „marea de sub Ceahlău“, constituie o atractivă zonă de agrement. Se pot face plimbări cu vaporaşul, se pot închiria şalupe. 
Rezervaţii şi monumente ale naturii
 „Codrii de aram㓠(la 30 km de Piatra Neamţ, 1 km nord de Manastirea Văratec), rezervaţie forestieră alcătuită din goruni seculari. Împreună cu „Pădureade Argint“ (mesteceni seculari) din apropiere, au fost izvor de inspiraţie pentru marele poet Mihai Eminescu
Piatra Teiului, rezervaţie geologică lângă Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamţ, uriaş bloc de calcar format prin eroziune. 
Pădurea Vânatorii Neamţului, rezervaţie forestieră,la 3 km vest-nord de comuna Vânatori, codru secular de stejar, cu mare valoare peisagistică. 
Pădurea Goşmanu, rezervaţie forestieră din Munţii Tarcău, include molizi, brazi şi fagi seculari, de dimensiuni impresionante. 
Rezervaţii geologice la Cernegura, Pietricica, Cozla
Vestigii istorice
Cetatea Neamţului de la Târgu Neamţ, construită de Petru Muşat (sfârşitul sec. XIV) pe un platou de unde se putea ţine sub observaţie toată Valea Moldovei. Pentru acele vremuri era o fortăreaţă de neânvins. Impunătoarea cetate a intrat în cronici şi legende, fiind atestată documentar încă din 1395. Epoca lui Ştefan cel Mare a fost epoca de strălucire şi glorie a cetăţii, considerată a fi un adevărat cuib de şoimi. 
Zidurile uriaşe păstrează ecoul trecutului dramatic: ele au suferit asedii grele din partea sultanului Mohamend al II-lea (1476), a regelui polon Ioan Sobieski (1691). În prezent, într-o încapere din interior a fost amenajat un mic muzeu. Ruinele Curţii Domneşti din Piatra Neamţ, ridicată de Ştefan cel Mare în 1491. Astăzi se observă urmele zidurilor şi pivniţelor, Biserica, precum şi Turnul lui Ştefan (construit în 1499, înalt de peste 20 m). 
Vestigiile Cetăţii Dacice de la Bâtca Doamnei,lângă Piatra Neamţ, cu ziduri masive (cca. 3 m), se aseamănă foarte mult cu cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Sanctuarul, locuinţele ilustrează înalta civilizaţie a dacilor. A fost identificată cu marea aşezare geto-dacă Petodava, amintită de Ptolemeu în 106 î.Hr. Alte vestigii istorice: Palatul Cnejilor, lânga comuna Ceahlău, la 76 km de Piatra Neamţ, din sec.XVII, astăzi doar ruine, Ruinele Cetăţii Roman, întemeiată de Roman Vodă Muşat (1391 - 1394).
Edificii religioase
Mănăstirea Neamţului de la Vânători Neamţ, la 16 km de Târgu Neamţ, unul dintre cele mai valoroase ansambluri arhitectonice româneşti, cel mai important focar de cultură şi artă al Moldovei medievale. Prima menţiune documentară este din 1407. Biserica mănăstirii este cea mai impunătoare construcţie a lui Ştefan cel Mare (1497). Aici funcţionează una dintre cele mai vechi biblioteci din ţară (peste 600 de ani) precum şi un muzeu ce ilustrează intensa activitate culturală desfăşurată de-a lungul secolelor. 
Mănăstirea Bistriţa, (la 10 km de Piatra Neamţ), ctitorită de Alexandru cel Bun (al cărui mormânt se află aici) în 1402 şi refăcută de Ştefan cel Mare, care construieşte turnul în 1498. Clădirea iniţială nu se păstrează, ci doar aceea cu care a înlocuit-o Alexandru Lăpuşneanu în 1554 (care a adus şi pictori pricepuţi de la Veneţia). Mănăstirea a jucat un important rol cultural, aici fiind redactat primul letopiseţ al Ţării Moldovei. Deţine un valoros muzeu de artă feudală. 
Mănăstirea Agapia de la Văratec (la 32 km de Piatra Neamţ), zidită între 1642 - 1647 din iniţiativa hatmanului Gavril (fratele domnitorului Vasile Lupu). Refacerile ulterioare au schimbat înfăţişarea originală a bisericii. A fost pictată în 1858 de marele artist Nicolae Grigorescu când acesta avea doar 20 de ani.M. Kogălniceanu spunea: „...tablourile de la Agapia formează pentru Moldova o adevărată galerie de pictură, care va atrage întotdeauna admiraţia românilor şi stima străinului cunoscător“. 
Mănăstirea Secu, (la 75 km de Piatra Neamţ), ctitorită de marele vornic Nestor Ureche, în 1602. Împodobită în interior cu o artă deosebită, decoraţia faţadelor poartă amprenta arhitecturii munteneşti. Muzeul mănăstirii cuprinde broderii, păstrează numeroase manuscrise, tapiserii, covoare. 
Biserica „Sfântu Ion“ din Piatra Neamţ, (1497 -1498), una dintre puţinele din timpul lui Ştefan cel Mare, care se păstrează în forma originală. Biserica Episcopiei din Roman, începută în 1542 de Petru Rareş şi terminată în 1550 de fiul său, Iliaş Vodă, păstrează fresce din sec. XVI. 
Mănăstirea Pângăraţi, (la 15 km de Piatra Neamţ), fondată în vremea lui Ştefan cel Mare şi reconstruită de Al. Lăpuşneanu în 1560. 
Mănăstirea Bisericani (la 15 km de Piatra Neamţ),temeliile i-au fost puse de Ştefan cel Mare în 1498, fiind terminată de Ştefăniţă în 1517. 
Alte edificii religioase: Mănăstirea Tazlău, ctitoriea lui Ştefan cel Mare din 1496 - 1497, Mănăstirea Durău, ctitorie din sec. XVII a unei fiice a domnitorului Vasile Lupu, cu pictură realizată de N. Tonitza, Biserica „Precista“ din Roman, construită între 1568- 1569 de Ruxandra, soţia lui Alexandru Lăpuşneanu, Mănăstirea Horaiţa, la 12 km de Piatra Neamţ, din 1725.
Edificii religioase
Casa memorial㠄Ion Creang㓠de la Humuleşti,(la 2 km de Târgu Neamţ), casă şi locuri descrise atât de măiestrit de marele nostru povestitor (1837 -1889) în nemuritoarele „Amintiri din copilărie“: „Dragu-mi este satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte cu mâhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri“. 
Casa memorial㠄Calistrat Hogaş“ din Piatra Neamţ, păstrează amintirea acestui scriitor, care a fost şi un vestit excursionist, lăsându-ne pagini pline de farmec despre frumuseţea peisajelor din acest colţ de ţară: „Eu cred că pădurile au suflet...“. 
Casa memorial㠄Mihail Sadoveanu“ de la Vânatori - Neamţ, lângă Mănăstirea Neamţului, unde marele scriitor a realizat multe din povestirile sale istorice. 
Muzeul memorial „Alexandru Vlahuţ㓠(1859 -1919), lângă Mănăstirea Agapia. 
Complexul muzeal Judeţean de la Piatra Neamţ, deţine exponate ce oferă vizitatorilor posibilitatea de a admira splendidele opere plastice precum „Hora de la Frumuşica“, „Sborul Zeiţelor“ şi „Gânditorul de la Târpeşti“.
what's nearby
Caută în vecinătate
  • cazări
  • gastronomie
  • servicii
  • atracţii
  • evenimente

EXPERIENŢA TURIŞTILOR (IMPRESII, COMMENTARII)

Au fost aici: 0 Tu ai fost aici?
Vor să revină aici: 0 Vrei să revii aici?
Vor să ajungă aici: 0 Vrei să ajungi aici?
Locaţia îi place la: 0 Îţi place locaţia?
IMPRESII NEGATIVE (0) IMPRESII POZITIVE (0) FOTO TURIŞTI
Nu sunt impresii adăugate despre .

Fii primul care adaugă.
Această secţiune prezintă strict opiniile şi părerile utilizatoriilor siteului şi au fost publicate la cererea şi cu acordul acestora. Tourist Informator face tot posibilul să elimine mesajele defaimătoare, calomnioase sau jignitoare şi nu poate fi tras la răspundere pentru conţinutul acestei secţiuni.
Acest obiectiv nu a fost votat. Fii primul care votează
Votul tău: -
Adaugă impresia, părerea ta despre locaţie. Schimbul de experienţă ajută şi pe alţi călători să aleagă mai bine. Vă mulţumim.
Adaugă impresie + fotografii
Trebuie să fiţi autentificaţi pentru adăugare comentarii şi fotografii despre locaţie!
lorem ipsum

loading ...