© 2007 - 2017 tourist-informator.info. all rights reserved
CĂUTARE căutare avansată Rezervare

Filme Porno

uncover map ▼

Miercurea Ciuc
Obiectiv recomandat


 
+ adaugă în planificator
cazări
gastronomie
servicii
atracţii
evenimente

Informaţii generale - Miercurea Ciuc

INFORMAŢII GENERALE DESPRE JUDEŢUL HARGHITA
 
Scurt istoric al judeţului Harghita
Izvoarele istorice arată că secuii în zonele Treiscaune - Ciuc - Odorhei si Gheorgheni au fost stabiliţi în secolul al XIII-lea pentru apărarea hotarelor răsăritene. În secolul XVI, oda-
tă cu întemeierea principatului independent al Transilvaniei, în rândul secuilor s-a accentuat divizarea păturilor sociale, fapt care a influenţat structura economico-socialã a comu-
nităţii. Această divizare şi nemultumirile de clasã au dus la izbucnirea unor răscoale împotriva domnitorilor János Zsigmond, Báthory István si Báthory Zsigmond.
 
Domnitorii din secolul XVII au recunoscut vechile privilegii, pentru serviciile aduse principiilor, însă odată ce Ardealul a intrat sub dominaţia Habsburgică în anul 1690, secuimea a trebuit să se supună noilor condiţii.
Aceste condiţii şi mai ales obligativitatea înrolării în oştile grenicereşti a dus la răscoala de la Siculeni din anul 1764, înăbuşită de armata Habsburgică (în istorie fiind numit SICULICIDIUM). Răscoalele din anii 1601-1602 si năvălirile repetate ale tătarilor între anii 1657-1661, respectiv 1694 au afectat foarte grav aceste ţinuturi.
Secuimea a avut o contribuţie deosebită, atât în războaiele de independenţă conduse de principele Rákóczi Ferenc al II-lea, cât şi în revoluţia din 1848-1849.În timpul dualismului, pe actualul teritoriu al judeţului existau două judeţe - Ciuc şi Odorhei, iar zona Topliţei aparţinea judeţului Mureş-Turda.
Începând cu anul 1920 s-a schimbat structura politică. După retrocedarea Ardealului locuitorii acestor meleaguri s-au acomodat la noile condiţii sociale şi de viaţã. Avântul dezvoltării socio-economice de la începutul secolului a fost zdrobit de Primul Război Mondial.
                                     
Aşezare
Este aşezat în partea centrală a României, în grupa din mijloc a Carpaţilor Orientali şi în estul Podişului Transilvaniei.
 
Vecini
La nord: Judeţul Suceava, la est: Judeţele Neamţ şi Bacău, la sud: Judeţele Covasna şi Braşov, la vest: Judeţul Mureş.
 
Suprafaţă
6.639  km2
 
Populaţie
345.000 locuitori
 
Oraşe
Oraşul Miercurea-Ciuc s-a format în vecinătatea localităţilor deja existente: Şumuleu (1333), Topliţa-Ciuc şi Jigodin (sec. XII-XII.) pe locul unde se ţineau târgurile în zilele de miercuri - de unde vine şi denumirea oraşului. Alte oraşe: Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, Băile Tuşnad, Topliţa, Borsec, Bălan, Vlăhiţa.
 
Relieful
Este format din munţi: Munţii Giurgeului – 1.545 m, Hăşmaşului – 1.793 m, Ciucului – 1.490 m, Bistriţei, la vest Munţii Căliman, cu vf. Iezeru Călimanului de 2.031 m, în centru Munţii Gurghiului – 1.777 m, Harghitei – 1.801 m (în est), dealuri (porţiuni din subcarpaţii Transilvaniei – Podişul Târnavelor), depresiuni intramontane (Giurgeu, Ciuc, Gheorgheni, Bilbor, Borsec).
 
Clima
Este diferită, astfel pentru depresiunile intramontane sunt caracteristice iernile geroase de lungă durată şi verile relativ calde, cu numărul zilelor de îngheţ de 160 pe an, în zona joasă. Aici se întâlnesc des îngheţuri târzii (chiar în iunie) şi timpurii de toamnă (chiar în septembrie). Temperatura medie în ianuarie este de -4 - -10 C iar în iulie de 5-18 C.
 
Cursurile de apă
Aparţin Mureşului, Târnavei Mari şi Târnavei mici în vest, Oltului în sud, Bistriţei şi Trotuşului în est, dar se întâlnesc şi izvoare de apă minerală carbogazoase şi mofete, cu scop terapeutic (Borsec, Tuşnad), precum şi lacul vulcanic Sfânta Ana, sau lacurile carstice din masivele de sare de la Praid, lacul de baraj natural Lacul-Roşu între Munţii Suhardului şi Ghilcoş.
ATRACŢII TURISTICE
 
Munţi:
Munţii Hăşmaşu Mare ocupă o poziţie centrală în cadrul Carpaţilor Orientali şi este un obiectiv turistic de prim rang.
Munţii Ciuc între obârşia Oltului şi pasul Caşin, puternic fragmentaţi  de râuri, prezintă culmi domoale.
Munţii Harghita.
 
Peşteri:
Peştera Mereşti, pe Valea Vârghişului, cea mai lungă peşteră din Carpaţii Orientali.
Peştera Şugău, accesibilă din comuna Voşlobeni, are trei intrări suprapuse.
Alte peşteri: Peştera de Gheaţă şi Grota Urşilor, lânga staţiunea Borsec.
 
Chei:
Cheile Bicazului (la 3 km de staţiunea Lacul Roşu), celebre chei modelate de râul Bicaz în calcarele masivului Hăşmaş, pe o lungime de 8 km. De pe şosea putem admira privelişti de o rară frumuseţe. Astfel, din loc în loc, apar pereţi abrupţi, numite „pietre”: „Piatra Altarului” (la 1,121 m altitudine), „Piatra Arşitei”, „Piatra Singuratică”. Porţiunea centrală numită sugestiv „Gâtul Iadului”, impresionează prin aspectul său de canion. Teritoriul cheilor este declarat monument al naturii şi formează o rezervaţie complexă, geologică, floristică şi faunistică.
 
Lacuri:
Lacul Roşu (la 30 km de Gheogheni şi 30 km de Bicaz), cel mai mare lac de baraj natural din România. S-a format în 1837 prin prăbuşirea unei mari suprafeţe de teren  de pe versantul nord-estic al Muntelul Ucigaşul. Regiunea care înconjoară lacul a fost declarată rezervaţie floristică şi faunistică.
 
Lacul Sfânta Ana (la 17 km de Bixad) în masivul Ciomatu Mare din Munţii Harghitei (la 950 m atitudine). Este singurul lac din Europa centrală într-un crater vulcanic, obiectiv turistic principal al miilor de vizitatori veniţi să se odihnească în staţiunile de pe cursul superior al Oltului. Zona din jurul lacului formează o rezervaţie complexă, geologică şi floristică.
 
Rezervaţii şi monumente ale naturii:
 
Mlaştina de la Valea Mijlocie, în lunca Oltului, la sud de Tuşnadul Nou, unde creşte mesteacănul pitic, element siberian la cel mai sudic punct din lume.
Mlaştina de la Sâncrăieni-Ciuc, alimentată permanent de apă călduţă.
 
Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Mlaşitnile Beneş de la Tuşnad, Mlaştina „După Lunc㔠de la Voşlobeni, Muntele de sare de la Praid, Dealul Melcului de la Corund.
 
Vestigii istorice:
 
Vestigiile cetăţii Miko din Miercurea Ciuc, construită în 1621, pe temelia unei fortificaţii anterioare, din ordinul consilierului regal Miko Ferencz, ulterior reconstruită. În prezent adăposteşte Muzeul etnografic al judeţului.
Alte vestigii istorice: Vestigiile cetăţii dacice Sangidava de la Topliţa, Ruinele castrului roman de la Odorheiu Secuiesc, Castelul Lazăr din Lazărea, Cetate medievală din Odorheiu Secuiesc, Cetate ţărănească de la Cârţa, Ruinele cetăţii Both din Gheorgheni.
 
Edificii religioase:
Complexul baroc Şumuleu din Miercurea Ciuc, construit în 1804 pe locul Mănăstirii Franciscane clădite în 1442 de Iancu de Hunedoara. Deţine una din cele mai mari instalaţii de orgă din Ardeal.
 
Biserica romano catolică de la Armăşeni (sec. XVI), construită în stil gotic târziu, cu valoraose picturi murale interioare din 1655.
                                     
Biserica Delniţa (sec. XVI) construită în stilul Renaşterii, ca singura din această zonă cu pictură murală exterioară.
 

Alte edificii religioase: Biserica unitariană din Cristuru Secuiesc (sec. XI), Biserica Feliceni (sec. XII – XIII), Biserica Misentea (sec. XIII), Biserica romano catolică fortificată de la Cârţa, Biserica romano catolică din Gheorgheni, Capela „Sfânta Margareta” din Sântimbru (sec. XV).
 
Alte atracţii turistice:
Băile Homorod                                  
 
Mica localitate balneară se află în valea Homorodului Mare şi a pârâului Băilor, la o altitudine de 740-760 m, la 18 km de Odorheiu Secuiesc, 34 km de Miercurea-Ciuc şi 6 km de Vlăhiţa, de care aparţine din punct de vedere administrativ.
                                     
Băile Seiche                                  
Băile Seiche este zona de agrement al municipiului Odorheiu-Secuiesc. Denumirea acestui loc este strâns legat de numele lui Orbán Balázs, cel care este înmormântat în acest loc.
                                     
Corund                                  
Este una din cele mai mari comune ale judeţului Harghita, cea mai renumită aşezare a Ţinutului Sării. Numele de Corund e inseparabil de ceramica populară, fiind unul din centrele olăritului popular din Transilvania.
                                     
Inlăceni                                  
Una dintre cele mai interesante aşezări a judeţului Harghita, cu numeroase vestigii arhitecturale unice în felul lor şi repere interesante ale istoriei culturii secuieşti.
Izvoare                                  
Se află în valea pârâului Izvoare, pe versantul vestic al Harghitei, la o altitudine cuprinsă între 750-800 m deasupra nivelului mării. Accesibil pe drumul forestier ce duce la Cabana Harghita Mădăraşi (8 km în amonte).
 
Lupeni                                  
Lupeni este cea mai importantă comună a Nicăului de Sus. Este satul natal al renumitului scriitor Tamási Áron.
 
                                     
Lutiţa                                  
Numele satului Lutiţa este strâns legat de adunarea naţională secuiască din anul 1506 şi de evenimentele adunării din 1848.
                                     
Praid
Satul Praid se află la 8 km de Sovata, 62 km de Târgu Mureş, 38 km de Odorheiu Secuiesc şi 51 km de Gheorgheni. Muntele de sare a Praidului a fost,secole de a rândul "pâinea" localnicilor, principalul mijloc de subzistenţă a întregii zone.
 
Harghita Băi                                  
Azi parte a oraşului Miercurea-Ciuc, localitate balneo-climaterică la altitudinea medie de 1300-1400 m, odinioară proprietatea Ciceului. Se poate accesa din intersecţia de la Pasul Vlăhiţa de pe DN 13 A, pe DJ 138A la 7 km de la intersecţie.
 
Jigodin                                  
Numele său este inseparabil de numele pictorului Nagy Imre (1893-1976), supranumit "Rembrandtul secuilor". Fosta stradă principală, azi strada Pictor Nagy Imre este acum artera de intrare dinspre sud al oraşului Miercurea-Ciuc.
 
Tuşnad                                  
Este o comună importantă a Ciucului de Jos, în valea pârâului Tuşnad, la altitudinea de 672 m. Cultura cea mai importantă cultivată aici este cartoful (încă din anii 1800).
 
                                     
Şumuleu                                  
Este centrul spiritual al Secuimii, loc de pelerinaj vestit pe plan mondial, unul din cele mai importante locuri de pelerinaj romano-catolic.
 
                                     
Izvorul Mureşului                                
Izvorul Mureşului este o localitate montană la poalele Hăşmaşului Mare (1793 m), pe versantul sudic al Muntelui Negru (1538 m), staţiune recreativă ce şi-a primit numele de la izvoarele râului Mureş, aflate pe teritoriul localităţii.
                                     
what's nearby
Caută în vecinătate
  • cazări
  • gastronomie
  • servicii
  • atracţii
  • evenimente

EXPERIENŢA TURIŞTILOR (IMPRESII, COMMENTARII)

Au fost aici: 0 Tu ai fost aici?
Vor să revină aici: 0 Vrei să revii aici?
Vor să ajungă aici: 0 Vrei să ajungi aici?
Locaţia îi place la: 0 Îţi place locaţia?
IMPRESII NEGATIVE (0) IMPRESII POZITIVE (0) FOTO TURIŞTI
Nu sunt impresii adăugate despre .

Fii primul care adaugă.
Această secţiune prezintă strict opiniile şi părerile utilizatoriilor siteului şi au fost publicate la cererea şi cu acordul acestora. Tourist Informator face tot posibilul să elimine mesajele defaimătoare, calomnioase sau jignitoare şi nu poate fi tras la răspundere pentru conţinutul acestei secţiuni.
Acest obiectiv nu a fost votat. Fii primul care votează
Votul tău: -
Adaugă impresia, părerea ta despre locaţie. Schimbul de experienţă ajută şi pe alţi călători să aleagă mai bine. Vă mulţumim.
Adaugă impresie + fotografii
Trebuie să fiţi autentificaţi pentru adăugare comentarii şi fotografii despre locaţie!
lorem ipsum

loading ...